Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
25 SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE In 1919—1921 433 cum §i pretul acestora. Täranii, stringi de pe toate cringurile, au fost invitari sä-§i aleagä din fiecare cring cite 3 reprezentanfi, dintre care „unul sä fie dintre cei mai avup §i 2 dinire cei saiari“'"*. Dupa pertractari iungi, purtate intre pretor §i delegari sätenilor, s-а ajuns la un numitor comun in problema cantitari de temne ce uriaa sa fie distriouitä fiecärei famiiii (6 m3 material brut lunar). Nu acela$i lucru s-а putut realiza insä §i in ceaiaitä probiemä, a prefuiui. Firma a pretins prepirile fixate de catre Regiunea silvicä din Cluj, iar täranii au oferit 30 pinä la 40% din valoarea stabilitä. ln aceastä probléma nici nu s-а putut lua о hotärire definitivä, urmind ca ea sä fie solu^ionatä de cätre regiunea silvicä. Pretorui plaijii iiuedin era in шпе ial9 inspaimintat de cele väzute .aci §i deopotnvä de cele ce s-ar fi putut intimpla dacä nu s-ar fi luat mäsuri grabnice pentru aprovizionarea popula^iei de la munte, in general. „Am neconditionat iipsä de bucate peuuu comuneie de la munte pentru a-i putea tine in ordine — raporta acesta prefectului la 9 iunie 1919 — nu de aceea mä mir cä furä pädunle ci väzindu-le mizéria §i scrisä foamea pe ia*ä, mä mir cä nu fac transgresiuni §i crime §i mai mari“. Crime n-au fäcut, dar turanul Gavrilä ad. uuan a atras ate.itia preotuiui „inaintea poporului adunat cä dacä nu se vor schimba imprejurärile va mai urma incä peria la cäpeneag, adicä a doua re volupe“, fapt ce-1 §i determinä pe pretor sä roage pe prefectul judepilui Cojocna sä lasä toate la о parte §i sä se intereseze „de alimentarea plä§ii cäci din toate celelalte lucruri nu se poate ivi a§a un pericol mare ca dintr-acesta. Eu, continuä pretorui, ce am putut in cercul meu de activitate am fäcut, insä — incheie el raportul — cu vorbe bune nu se poate imi§ti poporui ilämind §i revoltat“. La 21 iulie 1919 prefectul judepilui nota pe raportul pretorului cä a dispus ca populapa din plasa Huedin sä primeascä aLmente. Tinind seama de situapa am л piecarä in general, din iarna anilor 1918—1919, cu repercusiuni in timp, — dupä cum am väzut din raportul prelorului de la Huedin —, precarä atit in rindul orä§enilor, cit si al sätenilor in marea lor majoritate, pornind §i de la necesitäfile de aprovizionare cu alimente ale armatei, pornind, de fapt, in primul rind de la acestea, Consiliul Dirigent a instituit in martié 1919, prin ordinul circular nr. 5829 sistemul rechizipLIor90, precedat de cei al prefurilor maximale94 95 96. Pe de altä parte, in aceeap lunä, prin ordonanfa nr. 516, confidenpalä, datä in completarea celei binecunoscute, cu nr. 82, consemnind faptul cä la iesirea din iarnä, in primävara anului 1919, Resortul agriculturii era „apronpe total“ bpsit de p о usele necesare insämmtärilor culturilor de primävarä, prefecpi judefelor au fost sfätuip sä indemne täränimea la о rezolvare localä, ncmijlocitä, a nccesarului de seminfe, repetindu-se in acela§i timp ape’ul de a nu se läsa nici о brazdä de pämint nelucratä97. 94 Ibidem. 95 Ibidem, d. 535/1919. 96 Ordonanfa nr. 221/1919. Moniio. If cial al judefului Alba, nr. 6. din 28 februarie 1919. 97 Arhiv. St. Cluj-Napoca, C.D.R A., 3 1919, f. 7G4—7G5.
