Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
434 M. STIRBAN 24 í?i cea alimentarä din regiune. La 5 aprilie 1919 primpretorul plä?ii Huedin a pornit ín comuna Beli§, pentru a incerca sä opreascä desele interventu aie sätenLor in päduriie apropiate, pentru о pertractare cu poporul, cum о nume^te et, §i, in aceia?i timp, pentru a intreprinde о vizité prin toate väile comunei unde erau a§ezäri omene^ti. ln drumui säu а fost insotit de cätre un tnmis ai regiunii snvice üe ia Cluj §i de reprezentanp ai unei firme sträine ce exploata päduriie locului. Cu acest prilej s-au iacut interesante constatäri de ordin economic §i social, foarte utile pentru cunoa§terea vietii täraniior din Beii§ §i nu numai de aici. Inireaga regiune muntoasä din Carpatii Apuseni avea aceea§i geograiie !ji aceea§i istorie о aveau si oamenii säi. „Pämintul e expresiv de munte. Afarä de crumpene nu producea nimic. Toatä bogába, respectiv averea din care ar putea sä träiascä oamenii, e pädurea siivicä“^, se notase in protorolul incheiat la Beli$ la 5 aprilie 1920. Din päcate, si aici, ca §i in alte locuri ale Transilvaniei, de la munte sau de la §es, stäpinii pämintului si al pädurilor nu erau de fapt §i cei ce ar fi trebuit sä fie §i de drept: „toatä pädurea de la Bei:s e in unna a or r er prop íetari mari sträini“ se recunoscuse in acela§i protocol. Inträrile fortate ale täraniior de la Belis in päduriie ce lor li s-ar fi cuvenit, isi gäseau astfei §i explicabile si justificärile. Le intelesese se pare si pretorul care, väzind casele satului cu tot ceea ce aveau in curtea lor, a socotit cä eie trebuiau reparate, deoalece in anii räzboiului lipsise §i materialul trebuincios §i mina de lucru necesarä pentru imbunätätirea lor. О parte din case incepuserä sä fie atunci reparate §i renovate, dar pentru continuarea lucrului inceput firanii aveau nevoie de material. La lipsä lemnului se mai adäugau insä alte lipsuri §i alte necazuri. О firmä sträinä exploatase in maré parte päduriie Beli§ului, unde au lucrat in marea lor majoritate täranii de aici. Ei au fost primiti la lucru intr-un numär foarte redus, abia 40 de zilieri. Mai gäsise primpretorul plä§ii de la Huedin §i citeva joagäre, mici, ce functionau cu sau färä autorizatie. La Giurcuta de Jos lucrau douä, pe valea Beli§ului cinci, d'ntre care douä erau minate de ma§ini cu vapsri §i !rei cu apä. Mai rra un joagär §i pe valea Ca’ului. P -etutindeni pe unde a umblat primpretorul de la Huedin pe valea Belisului i-au fost adresate acelea§i cereri pe care el le-а rezumat astfei: „1. oporul cere s' are lipsä rentru a d tea t.’äi de lemre din pädure, §i anume din pädurea apropiatä de casele lor, deoarece nu au vite de jug si astfei din pädurea indepärtatä nu le-ar putea duce acasä; 2. Cer §i au lipsä mai departe de joagäre pentru ca sä poatä prelucra ’emnele si anume: Giurcuta de Sus. 1 joagär, Dealul Botii 1 joagär, Ple§ul 1 joagär, §i la Dealul Calului 1 joagär; 3. Se roagä pentru bucate in cantitate mai mare si cu pref mai moderat“92 93. Citeva luni mai tirziu, la 6 iu’ie 1919, ca urmar» a celor solicitate d-' cätre täranii din Belis, primpretorul pläsii de la Huedin a revenit aici cu scopul de a stabili cantitatea de lemne necesarä pe cap de locuitor pre-92 Ibidem, d. 1230,1919. 93 Ibidem.
