Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
23 SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE In 1919—1921 433 ta sä soseascä de timpuriu in comunä79. Consiliul national román de la Adrian, constatind cä nu dispune de rezerve pentru intreaga sa populate, solicita la 9 ianuarie 1919 „circa 100 mäji metrice de bucate“80. Nici Caijva nu dispunea de rezerve la 10 ianuarie, motiv pentru care prevedea intimpinarea unor greutäti din partea täränimii särace81. Un alt consiliu national, cel de la Gurghiu aräta la aceea§i datä cä nu dispunea comuna de nici un fei de rezerve, ba dimpotrivä, о pätrime din locuitorii säi nu erau preväzuti cu bucate deloc82. Comuna Ercea stätea la 12 ianuarie 1919 „in privinta alimentärii publice foarte räu“, deoarece pe lingä alte motive amintim cä „numai de pe cimpul de luptä s-au reintors acasä 120 de bärbati“ pentru care nu s-а läsat bucate cu ocazia recvirärilor din toamna anului 191883. La 13 ianuarie, in comuna Chiheru de Jos „se observa lipsa bucatelor pentru locuitori, deoarece in anul trecut 1918 recolta a fost cam mijlocie §i cu toate acestea din partea administratiei s-а recvirat indatä dupä imblätit un quant destul de insemnat de bucate §i fin“84 85. La Chincesi rezervele locale necesare lccuitorilor erau evaluate la 3 ianuarie 1919 ca fiind indestulätoare pentru circa 2 luni „iar dupä aceea cam о sute de familii, aproape toatä comuna, va fi nevoitä la cumpäräri de cereale“35. In comuna Cräciunelul de Jos din judetul Alba se gäseau rezerve la 10 ianuarie 1919 „respectabile mai ales porumb doar la marii proprietari“86 87, La Vingard tot la 10 ianuarie 1918, erau ceva rezerve de porumb, „dar griu §i secarä, orz, oväz, nutret, fin, paie, sint — se aräta in raportul Consiliului national din localitate — foarte putine §i nici nu vor ajunge“37. La fei era §i in Secä^el88 89, Bro$teni39 §i in multe alte comune din judetele Transilvaniei. Se pornise la drum, asa cum anticipasem, cu hambarele goale,golite de desele rechizitii fäcute in toamna anului 1918. Mai ales pätura täränimii särace de la §es §i toti cei de la munte aveau nevoie de un grabnic ajutor. A?a se aräta intr-un raport al Consiliului national de la Blaj din februarie 1919, referindu-se la pärtile muntoase ale judetului Alba90 §i tot a§a erau §tirile §i in regiunile judetului Cojocna91, mai ales in comunele de munte. Vom. stärui putin asupra unui raport al primpretorului p1ä$ii Huedin, foarte important pentru relatärile in legäturä cu starea economicä 79 Ibidem, nr. 385. 80 Ibidem, nr. 375. 81 Ibidem, nr. 429. 82 Ibidem, nr. 556. 83 Ibidem, nr. 524. 84 Ibidem, nr. 450. 85 Ibidem, nr. 486. 88 Ibidem, nr. 315. 87 Ibidem, nr. 360. 88 Ibidem, nr. 365. 89 Ibidem, nr. 286. 90 Ibidem, nr. 240—244. 91 Cf. Un raport al prefectului ca urmare a notei circularä nr. 650/1919. Arhiv. St. Cluj-Napoca, P. j. Cojocna, d. 304/1919. 28 — Marísia vol. VII!
