Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
19 SITUATIA TÄRANIMII TRANSILVANENE IN 1919—1921 429 De altfel. О. Parpalä sustine cä extensivitatea productiei a rämas ín toatä perioada interbelicä о caracteristicä de bazä pentru marile gospodärii de tip semifeudal, bazate pe sistemul muncii in dijmä, §i pentru micile gospodärii ^äränesti, iar intensificarea productiei a fost intilnitä doar la marile gospodärii de tip capitalist §i la gospodäriile burgheziei säte$ti. Aid productia a cäpätat un caracter multilateral, in vreme ce gospodäriilor täränesti amintite le era caracteristic universalismul productiei. Studiul lui M. Marcu dovedeste §i el cä investifüle §i ajutoarele acordate pentru procurarea ma§inilor §i uneltelor agricole in perioada interbelicä n-au fost indeajuns susRnute §i sprijinite. Autorul articolului citat ajunge la concluzia cä insuficienta finantare a agriculturii, posibilitätile restrinse de credit si investitiile in proportii reduse in aceastä vreme au contribuit in mod hotäritor la frinarea tendintelor existente de fapt — in unele regiuni ale tärii §i in unele gospodärii agricole — de intensificare a productiei; cä au fost mici cheltuielile fäcute pentru crearea de noi fonduri fixe sau pentru imbunätätirea celor existente, situind Románia ре о treaptä inferioarä in raport cu statele cu о agriculturä capitalistä dezvoltatä.Pe de altä parte aratä cä exista о diferentä calitativä íntre tehnica marii exploatäri agricole $i aceea a micii gospodärii täräne$ti, cä utilajul agricol folosit de marea gospodärie agricolä nu era mai superior ci §i mai judicios folosit decit cel din mica gospodärie. Inventarul viu si volumul investitiilor pentru constructii, situa de asemenea gospodäria mare pe locul intii al rentabilitási. Investitiile pentru inventarul viu in gospodäria mare, in raport cu celelalte, pe hectar, erau mai mici, animalele mai economic folosite, iar valoarea investitiilor pentru constructii era mai mare cu eit gospodäria era mai micä60 61 62 63. Dovada pästrärii caracterului extensiv al agriculturii in unele párti ale Transilvaniei este si existenta celor trei hotare. In multe sate, necomasate mai ales dar §i comasate, se practica incä la sfir§itul primului räzboi mondial vechiul obicei de a se cultiva griul numai in hotarul cu griu, in cel de porumb numai porumb, iar a treia parte de hotar sä räminä un an ogor si päijunat de varä pentru vite. Adepti ai perpetuärii acestui sistem , al extinderii sale au existat si mai tirziu, spre sfirsitul perioadei interbelice. „Griul in Ardeal — spunea intr-o conferintä Octavian Prie 60 I. N. Angelescu, Politica economicä a Romdniei Mari, in Anale Statistice ?i Economice, 1919, nr. 9—10, p. 7. 61 cf. Importul de unelte si masini agricole in perioada 1919—1921 in 'Relapii agrare..., p. 298. La 25 februarie 1920 a aprobat Consiliul Dirigient ca din venitul realizat prin exportul a 25 vagoane seminte de trifoi, date Germaniei, sä se punä la dispozitia Resortului agriculturii 1.000.000 märci, din care urma sä se cumpere „materiale tehnice si unelte“. Muzeul Ist. Transii.; M. Fond. 170, pr. v. nr. 2984. La 4 martié 1920 Resortul agriculturii anunta telegrafic consideratele agricole, cä Ministerul Domen-'ilor dispunea in depozitele cáilor ferate de numercase masini agricole si cerea acestora sä trimitä urgent un tablou, care sä cuprindä ma^inile de care aveau nevoie. Arh. St. Brasov, S. a. Brasov, d. 4/1919, f. 45. 62 О Parpalä, Aspecte din agricultura Romdniei, 1920—1934. p. 33. 63 N. Marcu, Investifiile fi finanfarea agriculturii ín Romania interbelicä. in Studii, 1970, 23, nr. 3, pp. 573—591.
