Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
430 M. $TIRBAN 20 ín anul 1937 — nu produce dacä nu e semänat in ogor, cäci semänat dupä cucuruz sau completat cu insämintarea livezilor de trifoi sau alte plante e о probléma pentru mobile mari, cari au §i íntinderea cerutá §i pot suporta si cheltuielile unei culturi rationale“64. Au dórit acest lucru mai ales burghezia satelor, dupä cum, chiar in satele comasate, tot ea a fost aceea care a continuat sä practice ogorul negru65. Producfia agricolä, dezvoltarea septelului, comerful cu produsele agricole si animaliere. Prin desävirijirea procesului de formare a statului unitar román se realizase nu numai о aspirafie multisecularä sub aspect national, ci, in aceeasi mäsurä, si sub unul social-economic. De aici inainte industria, agricultura, comertul, viata economicä in general din toate provinciile tärii vor cunoa§te un drum comun de dezvoltare, о piafä unicä de desfacere, toate cu urmäri pozitive in viata social-economicä a poporului román. Intregul potential economic al tärii a inceput sä se intäreascä prin folosirea pe scara intregii natiuni, a bogätiei solului $i subsolului, а capacitätii creatoare a maselor populare. Anii 1919—1921 sint cunoscuti in istoria economicä a tärii noastre ca ani ai tendintelor de refacere. S-au fäcut incercäri in toate ramurile economiei nationale de a se atinge §i depä$i productiile antebelice. Erau dorinte §i tendinte exprimate in toate ocaziile. Procesul s-а desfä^urat insä in conditiile bine ?tiute §i bine cunoscute ale unui dezastru economic general provocat de anii indelungati ai räzboiului. Se pornea la drum cu forte umane §i materiale a$a cum le läsase räzboiul. Muncitorii §i me$te$ugarii s-au reintors in fabrici $i ateliere dezorganizate, iar täranii au gäsit ograda $i hambarul golite de vite, unelte ?i cereale. Se pornea la drum cu о mare vointä, näscutä din dorinta de a inlätura räul a?ezat de prea multä vreme in casele oamenilor, a celor multi, de la ora?e ?i sate. Se pornea la drum cu „merindea“ säracä, säracä pretutindeni in tarä. De aceea, analizind drumul refacerii economice in perioada 1919—1921, el nu trebuie comparat mereu sau nu trebuie comparat numai cu anii antebelici, ci cu insisi anii 1919— 1921, care au cuprins о etapä importantä din istoria Romániei, ascendentä ca tendinte §i realizäri social-economice §i politice. In acest drum s-au incadrat romänii transilväneni intr-o deplinä unitate chiar dacä, administrativ, pentru о perioadä de tranzitie, Consiliul Dirigent a emis, in cazul Transilvaniei, ordonante si circuläri izvoríte din necesitäti locale pentru locuitorii de aici. Eie au condus in final spre finalul firesc: desävir^irea unitätii social-economice, aläturi de cea national-politicä, implinitä la 1 decembrie 1918. Una din cele dintii §i cele mai constante Probleme ce a preocupat sub raport economic-agrar Consiliul Dirigent prin Resortul Agriculturii, 64 О Prie, Agricultura färäneascä in Ardeal. Contribufu la organizarea hotarului färänesc, 1937, pp. 3—7, 9—11, 30—31. 65 I. Radu, Biserica S. Uniri din Timpähaza Uifaläu. p. 74.
