Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
428 M. $TIRBAN 18 gäseau latifundii pentru a fi impái’tite färanilor, promitind capital ieftin prin intermediul Bäncii Comerciale Románé „micilor no?tri meseria?i ?i negustori si celor ce vor sä facä industrie“, un mare avint cre?terii animalelor, iar agriculturii in general о dezvoltare, „printr-o indrumare economicä ra^ionalä“, cu ajutorul scolilor de agriculturä. ln acest scop, „pentru ca poporul sä aibä intotdeauna in mijlocul lui un indrumätor economic“, preconiza pentru fiecare comunä о forrná model, condusä de preot sau invätätor, „dupä cum se va pricepe unul sau altul“56. Plánul prezentat de V. Bontescu, dupä sistemul elvefian, nu räspundea insä tuturor problemelor puse de procesul intensificärii agriculturii, care presupunea intii de toate investiri masive ?i mijloace tehnice inaintate pentru a se putea obline о produc^ie cit mai mare in raport cu suprafata cultivatä. S-ar fi impus, in acea vreme, pentru a se putea trece la о agriculturä intensivä, nu numai sfaturi, sau nu in primul rind sfaturi, ci mai multe unelte, mai multe malini agricole. In acea vreme insä, Resortul agriculturii avea la dispozifie о cantitate micä de unelte agricole ?i abia acolo unde era „lipsä de neinconjurat“ se obliga s-о satisfacä57. Cele trei fabrici, „Fragii Schiel“ de la Bra?ov, „Andrei Rieger“ ?i „Feroagricola“ de la Sibiu, infiintate in 1880, 1868 ?i 1919, au produs ceva malini si unelte agricole, ma?ini pentru morile täräne§ti, purine insä in perioada cercetatä de noi, comenzile principale venind in acea vreme de la C.F.R. sau unele ramuri ale industriei nationale58. Cea de-а patra fabricä, de la Media?, a lui Rosenauer, infiintatä in 1918, avind drept scop initial fabricarea de ma?ini agricole, ?i-a schimbat repede profilul, transformindu-se in fabricä de nituri ?i ?uruburi59. „Astra“ de la Arad era ?i ea angajatä in multe si complicate contracte cu administrata C.F.R.-ului. Ideea dezvoltärii unei industrii in general in tarä in scopul intensificärii agriculturii a existat. I.N. Angelescu, sesizind cä „intensificarea agriculturii nu a ajuns nici in tinuturile Ardealului punctui cél mai inalt“, spunea cä „0 intreagä industrie este de creat numai pentru satisfacrea nevoilor agriculturii. Altfel, agricultura noasträ — conchidea I.N. Anghelescu — este dependentä de piata externä ?i nu putem valorifica in deplinä libertate produsele ei“60. Productia interná ?i mai putin importul 61, n-au putut sä asigure ma?inile ?i uneltele necesare unei culturi agricole intensive in anii cercetati de noi. Conditiile interne social-economice la capätul unui lung ?i istovitor räzboi, lipsa unei industrii proprii dezvoltate pentru fabricarea ma?inilor ?i uneltelor agricole, incertitudinea relatiilor internationale au constituit serioase frine in calea dezvoltärii intensive in general a agriculturii románe?ti ín peroada 1919—1921. 56 „Patria“ nr. 1 din 1/14. febr. 1919. 57 Arhiv. St. Cluj-Napoca, S.p.j. Hunedoara, d. 2302/1919. 58 Arhiv. St. Brasov, I. I. Bra?ov, d. 197, p. 5—12; Arhiv. St. Sibiu, I. I. Sibiu, d. 7206. f. 1—13. Andrei Rieger a produs, de exemplu, in 1920: 100 vinturätoare, 103 treierätoare, 15 scärmänätoare, 2.000 pluguri, 120 sfärmätori de porumb, 15 semänätoare. Ibidem, fila 21. 59 Arhiv. St. Sibiu, Fond citat, d. 98, fila 3, pachet 10.
