Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
426 M. STIRBAN 16 nale si folosirea ma^inilor agricole. loan Fechete Negrutiu recomanda, de pildä, in 1904, intr-o astfel de lucrare apärutä in biblioteca „Astrei“, citeva unelte si masini agricole fabricate de Andrei Rieger de la Sibiu, le-а reprodus chiar, indicind §i existenta unui catalog ilustrat cu toate produsele fabricii, ce era trimis — zice el — gratuit oricui printr-o simplä carte po?talä45. A. Cosciuc, intr-o altä lucrare, publicata in aceea§i co- 1ефе in 1911, descrie uneltele si masinile agricole existente, tipurile de pluguri, de grape, de täväluguri fabricate in acea vreme §i le recomanda, ca §i loan Fechete Negrutiu, täranilor din Transilvania46. loan Fechete Negrutiu s-а ocupat, in lucrarea amintitä sau in altele, asupra problemelor legate de cultura unor cereale, legumiculturä, a unor plante de nutret sau a dat sfaturi in general pentru organizarea gospodäriilor täräneijti. El s-а dovedit un adept fervent al agriculturii intensive, rationale, practicate prin alternarea culturilor prin folosirea ingrä§ämintelor naturale si artificiale, prin lärgirea culturilor de trifoi §i lucerna, a nutrefului mäiestrit cum il numeste el47. Lucrärile lui, ca §i alelui A. Cosciuc sau N. Iosif48, apärute in aceea§i colecfie, sint certe dovezi de íntelegerea a ceea ce trebuia sä se facä, a ceea ce trebuia schimbat in cultura veche, traditionalä din satele Transiivaniei49. О stiau §i о doreau §i täranii50, dar conditiile lor materiale nu erau in consens cu dorinta §i vointa lor. La sfir^itul primului räzboi mondial in viata satelor din toate regiunile tarii asteptau о rezolvare indeosebi douä Probleme de naturä economicä cu adinci implicatii sociale. Una din ele a fost reforma agrarä. A doua mare problemä de economie agrarä, legatä nemijlocit de prima, a fost inlocuirea vechiului sistem de culturä extensiv cu cel intensiv. Dezvoltarea culturii intensive a agriculturii a fost lansatä in primii ani postbelici ca un cuvint de ordine a zilei. Consilieratelor agricole, abia infiintate, li s-au cerut sä desfäsoare о vastä activitate, indrumind pe táram cum sä cultive in special plante! e industriale, leguminoasele §i nutreturile artificiale, cum sä lucreze pämintul mai rational, cum sä se dezvolte in general agricultura, viticultura §i api cultura. Cultura intensivä a pämintului arabil prin culturi variate, sporirea plantelor industriale, folosirea uneltelor de producfie perfectionate in locul muncii manuale, dezvoltarea ramurilor anexe, sporirea septelului de animale mai ales si industrializarea produselor, valorificarea acestora in mod avantajos prin organizarea piefelor de desfacere erau, in linii mari, orientärile teoretice date consilierilor agricoli in problema intensificärii productiei agricole51. „...Pämintul este ca §i capitalul oricärei intreprinderi, valoreazä atita cit poate sä producä — se spunea la consfätuirea consilieri-45 I. F. Negrutiu, Cultura cucuruzului. Disertatiune popularä. Ed. II, 1904, 48 p 46 A. Cosciuc, Lucrarea pämintului. Sibiu, 1911, 72 p. 47 I. F. Negrutiu, Grädina de legume. Sibiu, 1904, 94 p. 48 N. Iosif, Creyferea pomilor. Sibiu, 1912, 125 p. 45 cf. I. Kovács, Aparifia primelor mapini agricole perfecfionate in Transilvania . Acta MN, 1934, I, pp. 377—385. 50 Calendarul Asociafiunii pe anul comun 1917, pp. 120—126.
