Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
15 SITUATIA TÄRÄNIMII TRANSILVANENE ÍN 1919—1921 425 zitará a mo§ierimii maghiare mici $i mijiocii, ce nu era dispusä sä se angajeze ín női investiri, au contribuit toate la pästrarea sistemului de culturä extensiv in propose mai maré in pártié räsäritene $i centrale ale Transilvaniei in comparare cu cele sud-vestice. Pe tot teritoriul fostului principat, pirlogul era reprezentat, de exemplu, ín perioada 1906— 1910, pe 19,60% din teritoriul arabil múlt mai maré decit media generálé pe intreaga Transilvanie, de 14,16%, sau cea din Banat de numai 4,31°/o. In comitatui Ciuc pirlogul ajunsese la 40,7%. Culturile cerealiere $i-au pástrat in continuare ponderea cea mai maré ín totalitatea culturilor, 53,42% la inceputul secolului al XX-lea, iar plantele industriale au ocupat doar 2,46% din suprafata insämintatä. In ceea ce prive?te productia, ea a crescut comparativ cu perioada anterioarä, dar a rämas in urmä fatá de majoritatea tärilor europene. Intre anii 1906—1910, productia la iugärul semänat cu griu era in medie de 6,81 chintale in Transilvania, in vreme ce in Germania era de 11,60 chintale, iar in Austria de 7,7 chintale. In majoritatea comitatelor räsäritene ?i centrale prcductia era §i mai scäzutä. Dupä unele calcule, venitul realizat pe 1 iugär era aici aproape de trei őri mai mic decit in Banat. Pe de altä parte, rezultate pe linia modernizärii agriculturii au inregistrat doar marii mosieri si, ín parte, gospodäriile täränimii instärite. „Täranul nostru — scria Gazsid Transilvaniei din 25 aprilie 1909 — a rämas cu sistema lui de cultivare veche, extensivä, primitivä, mo§tenitä din mosi strämo-ji, cu sistema de trei cimpuri §i ogorul obligator tot la al treilea an sau in fiecare an pe a treia parte din hotar, cu vitele si uneltele lui primitive42. La fel a seris cifiva ani mai tirziu, la 21 februarie 1913, si ziarul „Olteanul“ de la Fägära?. „färanul román se aseamänä incä §i acum in privinta economicä cu cei de dinainte de asta cu trei patru decenii. Atunci, ca §i acum, vedem economul román cum, cu ajutorul a doi bouleni, i§i arä tarina sa. Cu uneltele sale economice — continuä ziarul — sint, cu putine exceptii, tot acel sistem vechi, care nu este de invidiat. Grapa de lemn trasä de doi bouleni, nu tocmai cu putere multä, desigur nu va putea märunti pämintul asa dupä cum poate indeplini aceastä lucrare о grapä de fier, trasä de doi cai aprigi“43. Dacä in Tara Oltului §i desigur, nu numai acolo, färanii mai foloseau in preajma primului räzboi mondial, §i nu numai atunci, grapa cu coltare de lemn, in aceea^i vreme, dar poate in alte locuri, mai mult in preajma Sibiului, in satele din jurul Bra§ovului, pe Tirnave chiar, in unele sate sau la unii tärani, erau cunoscute §i folosite plugurile ?i grapele de fier, ma§inile pentru semänatul $i prä^itul porumbului44. Nu eredem in generalizarea lor de?i se §tie cä gazetele poporale din Transilvania §i mai ales Societatea „Astra“ au inifiat inainte de räzboi publicarea unor articole $i cärti cu sfaturi pentru plugari, indemnindu-i la culturi ratio-42 Ibidem, 43 „Olteanul“ din 21 februarie 1913, nr. 5, p. 1. 44 Insofirile sau toväräüile economice in Calendarul Asociafiunii pe anul 1917 Sibiu, p. 120—126.
