Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

424 м. 9TIRBAN 14 Comunitatea de averi säseascä era о altä parte a proprietarii mari, 35.961 iug., dintre care 23.858 iug. pädure si 12.107 iug. päsune de munte, datä spre a fi folositä drept recompensä pentru servicii militare sau ín scopuri eulturale. Incetind cele dintii, obligatiile militare, §i pre­­luindu-se de cätre stat celelalte, eulturale, päminturile comunitätii au fost expropriate, cu exceptla a 200 iug., la 24 iulie 1923 de cätre comisiu­­nea judeteanä de reforma agrarä de la Sibiu, hotärire rämasä definitivä prin decizia Comitetului Agrar din 21 mai 192439. Se cuvin amintite, de asemenea, imensele päminturi detinute de cätre confesiunile din Ardeal, de diverse bänci si chiar de cätre stat. Luate toate impreunä, cele stäpinite de marii proprietari, ín prímül rind, de fisc §i de alte institutii de stat §i private, laice §i clerice, au ínsemnat deposedarea täranilor de pámintul се li se cuvenea, de pámíntul ce 1-au avut odatä in folosinfä ca iobagi, stápini pe el ca oameni liberi dupä desfiinfarea servitufiilor feudale. Sint revelatoare §i impresionante citeva petifii redactate mai tírziu, in anii cercetati de női, de cätre multe sate din Transilvania ín care acuzä, cu deserierea faptelor concrete, politica social-economicä dusä de statui austro-ungar ín Transilvania ín a doua jumätate a secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea40. Problema intensificärii agriculturii. Pornind de la citeva elemente ce definesc sau indicä drumul §i sta­­diul unei economii agrare §i anume: tehnica folositä in agricultura — raportul dintre mecanizarea acesteia §i folosirea muncii manuale sau a uneltelor tradifionale —, pästrarea ori renuntarea la sistemul de culturä a pämintului prin mentinerea sau eliminarea ogorului, practicarea rota­­tiei anuale a culturilor, ponderea culturilor industriale in ansamblul cul­­turilor agricole, producible ob$inute la hectar, dezvoltarea septelului de animale etc. cercetärile istoriografiei noastre conchid cä se poate vorbi in general de existenta unor tendinee spre intensificarea agriculturii din Transilvania la sfirsitul secolului al XIX-lea si primele douä decenii ale veacului urmätor. Se atrage insä atentia cä problema trebuie privitä to­­tusi diferentiat geografic si pe structuri sau clase sociale, deoarece pre­­zintä deosebiri din atnbele puncte de vedere. Se afirmä, de asemenea, cä ritmul transformärilor n~a putut schimba infätisarea generalä a agricul­turii Transilvaniei §i cä ea ?i-a pästrat, astfei, pentru perioada datä, ca­­racterul extensiv41. Au existat deosebiri evidente intre tendintele procesului intensificä­rii produepei agricole, de exemplu, in Banat fafä de cele cunoscute in Ardealul istoric, adicä in partea cercetatä de noi. Fertilitatea mai scäzutä a solului, rämä^ifele feudale mai puternice aici decit in Banat, viafa para-39 Ibidem, C.A.J. Sibiu, d. 1. 56/1923, fila 63—71, 94—95. 40 M. Stirban. Acfiuni färäne$ti ín fostele judepe Alba si Hunedoara din no­­iembrie 1918—1919. A.I.I.A., Cluj, 1967, 10, pp. 253—269. 41 A. Egyed, Problema agrarä ?i miscarea päräneascä din Transilvania la sfir­situl secolului al XIX-lea ?i inceputul sec. al XX-lea, 1890—1907. Cluj, 1967, p. 66.

Next

/
Thumbnails
Contents