Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
13 SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE IN 1919—1921 423 instruc^iunile amintite, cumulativ, prin Directiunea Silvicä infiintatä in acest scop la Bistrita, iar veniturile realizate trebuiau ímpártite „singuraticelor comune“ dupä criterii precise legate de intinderea §i fertilitatea masivelor muntoase cu care participase fiecare localitate in parte32. Izlazurile ?i pädurile comunale din judetele Bra$ov, Sibiu .?i Bistrita constituite in a§a zisa proprietate comunalä säseascä, räspinditä in 227 de comune §i insumind 446.982 iug.33, aveau un régim aparte, fiind mult sprijinite de stat §i considerate ca proprietäti ale comunelor politice. Ele cuprindeau in multe cazuri mii de iugäre. Citäm citeva exemple: comuna Apa^a 3.199 iug. pädure, Baciu 3.358 iug., Cernatu 4.887 iug., Cirlungeni 2.587 iug., Codlea 11.809 iug., Cristian 1.534 iug., Feldioara 961 iug., Hárman 1.739 iug., Mäieru§ 6.272 iug., Risnov 11.310 iug., Rotbav 1.277 iug., Satu Lung 12.899 iug., Turche? 4.908 iug., Vulcan 2.995 iug., Adäugäm pädurilor in?irate si intinsele päsuni de la Apata, 1.138 iug., proprietatea bra$ovenilor, la Baciu, proprietatea comunei 763 iug., la Bod 799 iug., la Bra^ov alte 1.548 iug., la Cernatu 141 iug., la Cirlungeni 507 iug., la Codlea 1.928 iug., la Cristian 220 iug., la Feldioara 617 iug., la Ghimbav 1.031 iug., Hälchiu 765 iug., Hárman 1.739 iug., Mäierus 424 iug., Prejmer 1.997 iug., Risnov 2.829 iug., Rotbav 775 iug., Satu Lung 3.259 iug., Satu Nou 1.063 iug., Sinpetru 1.059 iug., Turehe? 1.134 iug., Vulcan 469 iug. etc.34. Statul austro-ungar a dus о politicä de protejare a proprietäRi comunale §i in pärtile estice ale Transilvaniei. Domeniile statului, pästrate pe seama acestuia, au fost reduse ca suprafafä: 2 iug. in comitatui Ciuc, 45 iug. in Trei Scaune ?i 337 iug. in Odorhei35. О altä parte, in schimb, a fost datä in folosinfä comunelor. Initial, ea a format о categorie de bunuri aparte folositä in comun de toti locuitorii de pe raza localitätilor unde erau situate aceste locuri, treptat insä elementele románesti au fost inläturate de la folosinta lor coleetivä36. Istoricul päminturilor cunoscute sub numele de „bunurile publicului din Ciuc“ sau „bunurile private ale judefului Ciuc“ i?i are originea in secolul al XVIII-lea, cind impäratul Iosif al II-lea a dat regimentului I pedestru de gräniceri, in folosinfä, munfii din jurul Ciucului. Aproape un secol mai tirziu, in 1851, impäratul Austriei a retras acest drept, pentru ca in 1869 sä fie redat „din gratie“ in scopuri de folos public „spre a promova buna existentä atit a populatiei Ciucului, cit ?i a celei din Trei Scaune“37. Considerate ca proprietate de stat, reforma agrarä din 1921 le-а expropriat in intregime, pentru a fi reimpärtite tuturor täranilor din regiune38. 32 I. Kovács, Formarea proprietäfii ■ . . p. 82; I. Iacob, Chestia agrarä... p. 38. Arhivele Statului — Bistrita. D.S. Bistrifa, d. 64. bis. 33 I. Kovács, Formarea proprietätii..., p. 82. 34 Arhiv. St. Brasov, S.a. Bra?ov, d. 5/1919. 5/1920, 9/1920. 35 Arh;v. St. Cluj-Napoca, I. a. Cluj, r.a., d. 10, 1933. 34 D. Sandru, )Reforma agrarä din 1921 in Románia. Bucure?ti, Ed. Acad. R S. Románia, 1975, p. 20. 37 Arhiv. St. Bucuresti, C.A.j. Ciuc. d. 24/1922, fila 61—r-2. 38 Ibidem, fila 68—69.
