Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
422 M. 9TIRBAN 12' Rezultä din aceste cifre cá mai múlt de jumátate din popularia agricolá a Transilvaniei abia avea in medie cite 2 iugäre de cap de familie, in vreme ce numai 0,11% (marii proprietari) stäpineau eite 3.361 iug., in medie, pe cap de familie29. О inegalitate ce, evident, in noile condifü istorice se cerea inläturatä. Un alt tip de proprietate ce s-а format sau consolidat ín a doua jumätate a secolului al XIX-lea §i in primele douä decenii ale veacului urmätor a fost proprietatea comunä. Ea s-а extins in exclusivitate asupra pädurilor §i päsunilor si a cunoscut mai multe forme. Din izlazurile §i pädurile fostilor iobagi $i jeleri s-au format, in timp ?i, uneori, dupä indelungate confruntäri §i procese, izlazurile si pädurile urbane, desprinse din cele ale vechilor stäpini. Unei gospodärii mosieresti ii revenea de drept un teritoriu de pädure sau päsune egal cu 2/3 din íntinderea mohiéi, iar unei gospodärii färäne§ti 1,5 iug. pina la 6 iug. pädure sau pä$une in funefie de märimea lotului gospodäriei. Eie nu puteau fi defalcate individual30. Aläturi de acestea au existat izlazurile si pädurile composesornle, donafii vechi fäcute unui grup de färani sau tuturor locuitorilor unei соmune. Donaria putea sä cuprindä initial §i terenuri cultivabile, acestea fuseserä insä impärtite intre composesori, prin procedura de proportionare, iar suprafefele formate din izlazuri si päduri au rämas in indiviziune. Asa le gäsise decretul lege de reforma agrarä din septembrie 1919 §i legea definitivä din vara anului 1921. A treia categorie о formau izlazurile constituite prin comasare — particulare, aflate insä tot in proprietate indivizä, infiinfate pe baza legilor VII din 1908, XXXIX din 1909 ?i X din 1913. Au fost create in acele comune unde nu a existat izlaz, prin contribufia tuturor sätenilor din comunä sau a unui grup cu о suprafafä de pinä la 5%. Ea forma proprietate indivizä a acelor tärani din a cäror cotä de pämint s-а luat in timpul comasafiei. Mai erau izlazuri cumpärate cu ajutorul statului, pe baza légii XLIII din 1908, de cätre о „societate“ constituitä tot din tärani si folositä tot ca proprietate indivizä. In aceeasi localitate puteau sä existe ?i au’ existat chiar mai multe categorii de izlazuri. La folosinfa lor aveau dreptul proprietarii lor, in vreme ce cei lipsifi de proprietäfi erau lipsifi $i de dreptul folosintei31. Comunitätile de averi gräniceresti de la Näsäud, räspindite in hotarul а 44 de comune, о formau fostele päduri si päsuni alodial e in suprafatä de 273.999 iugäre, administrate ín temeiul art. de lege XIX din 1890' §í a instructiunilor Ministerului Agriculturii nr. 49.272 din acela§i an. О parte din aceastä suprafafä, 59.192 iug., fuseserä läsate comunelor pentru satisfacerea nevoilor legate de constructiile casnice, lemne de foc, iar restul de 214.807 iug. erau administrate, potrivit termenului folosit irr 29 M. §tirban, Gh. Iancu, Documente privind legislapia agrari din anii 1919—- 1920, rejeritoare la Transilvania. Rev. Arh. 1976, 53, nr. 1, pp. 28—35 30 I. Kovács. Formarea proprietäfH ... pp. 81—82. 31 I. Iacob, Chestia agrarä ..pp. 27—30, 39—40.
