Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
11 SITUATIA TARäNIMII TRANSILVÄNENE In 1919—192]421 rindul proletarilor §i semiproletarilor de la sate, 88 de familii din 100 in cifre rotunde, erau complet lipsite de pämint. Din punct de vedere al repartizärii inegale a pämintului agricol intre gospodäriile täräne?ti $i cele mo?iere?ti, Transilvania a ocupat un loc de seamä intre provinciile monarhiei Austro-ungare. In timp ce 884.738 gcspodärii täräne$ti, adicä 99,22%» din numärul proprietarilor funciari, de^ineau 60,02<>/0 din suprafata agricolä, 6.953 gospodärii mo?iere$ti, adicä 0,78% din numärul proprietarilor, posedau 39,98% din intreaga suprafatá de térén agricol. Proprietatea medie a gospodäriilor täranilor säraci (1—5 ha) era de 1,99 ha, ín timp ce suprafata medie a marilor proprietari cu peste 500 ha se ridica la 1.900 ha. Acestei evidente inegalitäti i se mai adaugá una. Marii proprietari, ce detineau §i marea majoritate a päminturilor, erau de nationalitate maghiarä, in vreme ce täränimea, lipsitä de pämint sau cu pämint putin, era in majoritate romäneascä25. In conditiile unei inegale repartitii a pämintului in general in Transilvania cu raporturile de producpe caracteristice, nu ne surprinde procesul de pauperizare, de ruinare a täränimii, cunoscut dupä anul 1895 pinä la 1918, numärul täranilor cu pämint tot mai putin sau al celor färä pämint, al proletarilor agricoli crescind mereu26. Pinä in anul 1910 au pierdut pämintul 24.206 familii de tärani din Transilvania, сееа се a insemnat ruinarea anualä a 1.100 de gospodärii. A scäzut, de asemenea, proportia proprietarilor independents in raport cu populatia agricolä, de la 42,6% la 38%. Numärul täranilor färä pämint a crescut aproape cu 155.000, adicä cu 17%, iar al proletarilor agricoli färä pämint, impreunä cu zilierii si servitorii, a depä^it in primii ani ai secciului al XX-lea cifra de 1.440.00027. A pierdut in perioada 1895—1918 ceva pämint $i proprietatea mare. Putin insä — 2,26% intre anii 1895—1915 §i 4,15% in perioada 1915—191828 — §i nu in folosul täränimii särace, dupä cum se poate vedea din datele statistice privind repartitia proprietätii agrare din anul 1919: sub 1 iug. 132.084 propriet, detin. 40.847 iug. 21,810/n 1—5 „ 304.638 „ „ 853.231 „ 28,70% 5—10 „ 223.874 „ „ 1.622.320 „ ) 10—20 „ 182.852 „ „ 2.557.078 „ \ 48,66»/o 20—100 „ 110.049 „ „ 3.782.267 „ ' 100—200 „ 3.838 „ „, 523.967 „ i 200—500 „ 2.368 „ „ 742.997 „ 0,67»/« 500—1000 „ 1.035 „ „ 732.967 „ ' 1000 in sus 1.198 4.026.951 „ 0,11«/. 25 §t. Pascu, C. C. Giurescu, I. Kovács, L. Vaida, Unele aspecte ale problemei agrare in monarhia austro-ungarä la inceputul sec., al XX-lea (1900—1918). in Desträmarea monarhiei austro-ungare, 1900—1918. Bucuresti, 1964, pp. 18—19, 29— 30, 33—34. 28 Ibidem. 27 L. Vajda, Despre situafia economicä si social-politicä a Transilvaniei in primii ani ai sec. al XX-lea, in Studii ?i materiale de istorie modernd, vol. I. Bucure$ti, 1957, p. 319. 28 Dezbaterile adunärii deputafilor 1920—1921, Bucuresti, 1922, pp. 3904—3905; 1. Iacob, Chestia agrarä in Ardeal. Oradea Mare, p. 19.
