Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
SITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE In 1919—1921 419 nate, la inceput, de oarneni veni^i din alte locuri. Tot I. Georgescu a sesizat о evidentä deosebire, sub raportul situa^iei economice, intre ^áranii celor 44 de comune descendendi ai fo§tilor gräniceri §i cei ce nu se bucuraserä de privilegiile acordate acestora22. Pornidi de la munte, din Tara Birsei, am ajuns la capätul drumediei alese de női cu un ultim popas fäcut tot la munte, in mundii lui Co$buc §i ai lui Rebreanu. Pretutindeni, de altfei, in fiecare juded, popasurile noastre inspirate — a?a cum spuneam la inceput, din pudinä geografie, statisticä §i demografie au confirmat cele §tiute, bine $tiute, cä Transilvania a fost, intii de toate, „Tiara pädurilor“, peste о treime din pämintul säu (36,95%). Stejarul, mai jós, §i bradul, mai la inäldimi, s-au ridicat impreunä, semedi §i, odatä cu ei, omul. La umbra lor au päscut oile §i vitele satului in cirduri mai mari sau mai mid. Din ramurile sau chiar din trunchiurile unora s-au náscut me$te§ugurile däräne$ti in prelucrarea lemnului, iar in „goluri de munte“, acolo unde soarele putea sä-§i facä pudin loc, au räsärit, färä sä creascä prea sus si uneori §i färä sä ajungä la coacere, ceva porumb, pudinä secarä §i cartoful, mai pudin preiendios. Pämintul arabil al Transilvaniei a ocupat cu pudin peste un sfert din suprafada totalä a acestei provincii (29,5%). Un procent mic avind in vedere populadia sa agricolä, mare, in medie (73,1%). Procentul mare al pädurilor, suprafada micä a terenurilor agricole, numärul celor rámáéi in sat pentru a se ocupa cu agricultura ?i bogädia subsolului vor determina toate la un loc, orientarea economistilor din acea vreme — dupá cum vom vedea intr-un subcapitol al lucrärii — spre dezvoltarea industriei §i a cre§terii animalelor. Se avea in vedere prin aceasta desigur о mai buná valorificare a bogádiilor subterane, precum §i a celor de la sol, agrare, dar s-а pornit, eredem, §i de la lipsa pámintului cultivabil in másura necesarä. Aid, desigur, se puné $i о altá problemä. Cifrele statistice folosite au evidendiat dispropordia dintre numärul celor ce se ocupau cu agricultura $i terenul arabil al Transilvaniei. Alte cifre, tot statistice, au dovedit cá este vorba si de о altä dispropordie, de о altä inegalitate — la care ne vom referi in continuare —, о inegalitate artificalä, izvoritä dintr-o nedreaptä impärdire, dintr-o neechitabilä repartizare a terenurilor agricole in general. Avem in vedere aci nu numai impärdirea nefireascä pe proprietari, a pädurilor si terenurilor arabile, despre care am vorbit, ci ?i a finedelor §i pä^unilor, a celor 15,5o/0 ?i, respectiv, 12,98% din pämintul Transilvaniei lucrate, dar nestäpinite de cei ce se cuveneau sä fie adeväradii lor stäpini. Structura proprietäfU agrare din Transilvania la sjirsitul primului räzboi mondial. Istoriografia noasträ cunoaste bine azi procesul de formare a proprietädii agrare burgheze din Transilvania in a doua jumätate a veacului ,al XIX-lea sau din primele decenii ale veacului urmätor. Anii 1848—1921 22 I. Gecrgescu, Prin Romania..., p. 33.
