Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
420 M. $T1RBAN 10 au deschis §i apoi au consolidat treptat calea dezvoltärii proprietarii de tip burghez, fie ea privatä, comunä sau de stat23. Pinä in 1918 s-а bucurat de largi privilegii §i un alt tip de proprietate, acéla al unor institutu laice sau clerice, a§a-zisa proprietate de minä moartä. Deoarece studii recente au stäruit asupra structurii proprietätii agrare din Transilvania la sfir§itul secolului al XIX-lea §i la inceputul celui de al XX-lea, noi ne vom ingädui sä preluäm, in foarte putine cuvinte, doar citeva date §i concluziile lor pentru a intelege mai bine, cu ajutorul acestora, care era stadiul proprietätii agrare, structura ei la inceputul perioadei de care ne ocupäm noi. In cadrul proprietätii private de tip burghez este cunoscutä proprietatea täräneascä §i proprietatea mo?iereascä. Proprietätile täräne§ti au inceput sä se formeze, ca urmare a légii IV din 1848, din fostele sesii urbariale §i au fost recunoscute apoi de patentele din 1853—1854. Procesul formárii lor a continuat, paralel insä, cu un alt proces de ruinare a unor gospodärii täräne^ti, mai ales in anii crizei de la sfir§itul secolului al XIX-lea. Proprietatea mosiereascä, rämasä in urma legiuirilor agrare amintite, ■ a manifestat tot douä tendinfe, una de voie ?i alta de nevoie. Marii proprietari au incercat, folosindu-se de toate mijloacele, sä-§i sporeascä dimensiunile päminturilor. Pe de altä parte, tot in anii crizei mai ales, au avut loc §i pierderi in rindul marii proprietäti. Unii mo§ieri ajunsi la faliment §i-au vindut о parte a mohiéi iar altii chiar intreaga mosie. A- ceste pierderi n-au insemnat insä cístiguri pentru proprietatea täräneascä §i nu au compensat ín nici un caz pierderile múlt mai mari intílnite ín rindul täranilor deveniti proletari agricoli prin deposedarea pámintului räscumpärat sau prin neputinta räscumpärärii acestuia24. Potrivit recensámintului din 1895, numärul gospodäriilor täranilor cu pämint pinä la 5,77 ha era de 71,88o/0 din numärul total al gospodäriilor täräneijti, in timp ce suprafata de pämint stäpinitä de ei ajungea doar la 29,52% din intreaga suprafatä a proprietätii täräne$ti. Täränimea mijlocasä ( 2—20 ha) reprezenta 26,82% din totálul gospodäriilor täräne§ti §i detinea 60,26% din suprafata de pämint a täränimii. Burgheziei satelor (20—50 ha), care se ridica numeric doar la 1,30% din totálul gospodäriilor täräne§ti, ii revenea 10,22o/0 din intregul pämint care apartinea täranilor. Aläturi de täranii ruinati si pauperizati dar care aveau totusi un lot mic de pämint, exista si о päturä numeroasä de tärani säraci, proletari agricoli, argati, zilieri etc., lipsiti complet sau aproape complet de pämint. Din 152.222 de argati (cap de familie) citi au existat in Transilvania la inceputul secolului al XIX-lea, numai 8.175, adicä 6,5<>/n, detineau о micä bucatä de pämint, iar din 454.242 muncitori agricoli (capi de familie), numai 67.136 (14,7%) aveau loturi neinsemnate ca suprafatä. Din 23 Cf. I. Kovács, Definifia relafiilor feudale in Transilvania, Cluj, Ed. Dacia, 1973. p. 189. 24 Ion En^scu ?i Iuliu Enescu, Ardealul, Banatul, Cri?ana si Maramuresul din punct de vedere agricol, cultural fi economic. Bucure§ti... 1920, pp. 30—34.
