Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
418 M. §TIRBAN 8 din popularia judetului Cojocna era formatä din tärani agricultori, 70,6% in jude^ul Mure§-Turda, 75,2% in judeful Bistrita-Näsäud, 77,6% ín Turda-Arie§ §i 77,2% in judetui Solnoc-Däbica. Dacä procentul celor din satele de pe cimpie sau de pe cele douä Some§uri era apropiat, nu acela§i lucru s-а intimplat si cu impär^irea pämintului in arätor, pä§uni .si päduri. Datele statistice eviden^iazä о netä diferen^iere: abia 14,58% din pämintul judetului Bistrita-Näsäud era térén arabil, situind din acest punct de vedere judetui pe ultimul loc in cadrul Transilvaniei, 27,97% judetui Mure$-Turda, 34,82% judetui Cojocna, 35,42% judetui Turda-Arie§ §i 39,43% judetui Solnoc-Däbica, ceea ce insemna locurile 8, 6, 5 §i 3 pe intreagä Transilvanie. Pädurile au fost mai räspindite in judetele Mure§-Turda, (46,35%) Bistrita-Näsäud (43,50%), situindu-le pe locurile 2 §i 5. 29,62% judetui Cojocna, 29,28% judetui Solnoc-Däbica §i 27,68%judetul Turda-Arie? (adicä locurile 11, 12 §i 14). Pä$unile cele mai intinse din intreagä Transilvania s-au gäsit in judetui Bistrita- Näsäud (16,83%), scäzind treptat la 13,47% in judetui Cojocna, 13,28 in Solnoc-Däbilna, il,33% in Turda-Aries si 7,39% in judetui Mures-Turda. i’inetele au oscilat intre 10,86% in judetui Mure?-Turda si 18,03% in judetui Bistrita-Näsäud, 16,15% in Turda-Arie§, 15,87% in Cojocna !ji 13,10% in Solnoc-Däbica. Cu о asemenea repartitie a pämintului, desigur cimpia a fost locul in care culturile de cereale §i-au gäsit locul cuvenit si potrivit19, iar in tinutul Some^urilor agricultura a fost imbinatä cu cre$terea vitelor $i pomicultura. In címpia Ardealului loan Mure§an a gäsit cultivindu-se griul, secara „?i alte spicoase“ impreunate cu porumbul, crescut atit de bine, íncit abia se putea zári calui §i cäläretul din el. Pe Somesul Mare, dinspre izvor, la Rodna §i Bistrita-Näsäud, a intilnit multi pomi fructiferi, iar mai la vale, multi agricultori §i crescätori de vite20. Despre cimpie, despre locurile natale ne-а rämas о relatare a profesorului de la Blaj, Augustin Caliani, director multä vreme al liceului de häieti. El a deseris cimpia in 1919 ca о regiune säraeä in lemne, in p:aträ, in riuri curgätoare, bogatä in pämint arätor, cu multe mo§ii mari, cu mosii intinse de 1000—3000 iugäre in fie^are comunä, stäpinite de proprietari putini si lucrate de tärani multi. Vite nu erau indeajuns, nu erau pe mäsura necesitätilor, lipsind päsunile, iar pämintul se lucra greu, mai greu ca in alte regiuni cu pämint nisipos21. Pe valea Sieului §i a Bistritei, in pärüle sud-vestice ale judetului Bistrita-Näsäud, pämintul l-а gäsit loan Georgescu roditor si bine lucrat. Griul, porumbul, secara, orzul si oväzul se cultivau destul de bine, ne spune el. In schimb, in pärtile nordice si nord-estice gäsise foarte putin pämint arätor, oamenii ocupindu-se indeosebi cu cre§terea vitelor. Apäruserä aici §i fierästraiele, intimpinate cu rezerve insä de localnici, nestiind acentia „cä viitorul tärii noastre e industria“ si läsind sä fie mi-19 Ibibdem. 20 I. Muresanu, Ardealul..., pp. 35—40. 21 Arhiv. St. Cluj, P. J. Cojocna, d. 2015/1919, m. 7.
