Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 3ITUATIA TARANIMII TRANSILVANENE ÍN 1919—1921 415 113.241, reprezentind 76,3% din totálul locuitorilor; 32,10o/0 din suprafata judetului era formata din teren arabil, 30,6% din päduri, 16,26o/0 din finefe, 15,05% din pä§uni 1,34% din grädini, 0,76% din vii §i 14,38% neproductiv. In celälalt judet, al Tirnavei Mici, din numärul total al locuitorilor, de 106.122 in anul 1919, potrivit datelor statistice 87,9% se ocupau cu agricultura. Era un procent mare, ca §i in judefele Fägära§ §i Tirnava Mare §i el indicä caracterul predominant agricol al aces tor judete, iar pe de altä parte slaba dezvoltare a industriei in aeeste locuri. Pämintul arabil ocupa, in acela§i an, din suprafaja totalä de 172.210 ha cel mai mare procent: 49,51%. Urmau apoi pädurile cu 16,64%, finefele 12,10%, päsunile 11,53%, grädinile de zarzavat 2,06%, viile 1,42%, stufäri§ul 0,07% §i terenul neproductiv 6,67%. Judefele Alba §i Hunedoara, la care ne vom opri in continuare, au cuprins acél „colt de \arä strämo§eascä“10 cu locuri si oameni ce au läsat in istoria patriei noastre, de-а lungul veacurilor, pagini pline de glorioase lupte purtate pentru libertate socialä si najionalä. Cu un relief variat, cele douä judete alcätuiesc impreunä una din cele mai muntoase regiuni ale tärii: 25,13% din suprafata judetului Alba §i 44,61% din suprafata judetului Hunedoara о formau pädurile, 38,91% $i 21,33% pämintul arabil, 14,75% §i 12,13% finetele; 12,58 §i 15,29% päsunile etc. In perioada la care ne referim in lucrare, ocupatia principalä a locuitorilor din satele judetelor Alba §i Hunedoara, a fost determinatä, ca ifi in celelalte judefe, ín buná parte — a$a cum spuneam mai sus — si de forma reliefului. Astfel, ín regiunile de §es, pe valea Mure$ului, a cárui luncá era foarte fertilä dar ?i supusá mereu capriciilor acestui riu aproape in fiecare primävarä, bogatä mai ales acea Cimpie a Piinii de lingä Orä$tie si Bintintiul lui Aurel Vlaicu, de la Ilia $i Dobra pinä dincolo de Arad, cultura cerealelor ocupa locul intii, cre$terea vitelor urmind acesteia. In regiunile deluroase ocupa un loc de seamä cre^terea animalelor,pomicultura. Cultura cerealelor nu a lipsit nici ea din aeeste locuri. La munte in schimb, locul culturilor cerealiere l-а luat cre$terea vitelor. Consilierul agricol al Muntilor Apuseni, profesorul D. Cornea, nota intr-un raport al säu din toamna anului 1919 cä „ramul agricol aproape singur care predominä in Muntii Apuseni, atit de räcoro?i si lipsiti de podeiuri §i väi largi este §i va rämine economia vitelor“. Tot el spunea cä pä$uni comunale mai intinse nu intilnise incä, „in schimb pe coastele mindru inierbate si pe alocurea stincoase §i repezi, apar (oameni) cu vite päscind in grupe de eite 2—5“11. Sosit la Abrud, in iulie 1919, pentru a indruma indeosebi dezvoltarea industriei casnice d:n aeeste locuri, ca trimis special al Consiliului Dirigent, D. Comsa a sträbätut sat cu sat, a consemnat in rapoartele sale cele väzute sau auzite si a fäcut, dupä puterile sale si ale vremii sale, 10 О. Floca, Regiunea Hunedoara, Deva, 1957, p. 2. 11 M. Stirben, Viafa si indeletnicirile färanilor din unele sate de munte hunedorene rejlectate in douä documente din 1919, Sargefia, 1974 — 1975, 11—12, pp. 173 — 177.
