Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
7 CONSIDERATU ASUPRA NEOLITICULUI TIMPURIU 31 ptoriu cä avem de-а face cu un nou „val“ tesalic, de redusä amploare, ce ajunge pinä in regiunea dunäreanä. Pusä, deocamdatä, ín eviden^ä la Círcea—„Viaduct“ §i Simnic (Craiova), problemele pe care le ridicá apari(ia sa in Románia nu par a fi definitiv elucidate. In orice caz, rämine un bun cistigat faptul cä ceramica grupului in discu(ie este identicá — sub raport tehnologic, stilistic si cromatic — cu •cea din faza Arapi. Insä, tocmai ín aceastä opticä, referirile ce s-au fácut la Crnokalacka Bara, la Starcevo (asezarea eponimá), Obrez, Gradesnica, ca sä nu mai vorbim de Vinknovci (Slovenia), de Trestiana §i Let — referiri ce s-au bazat pe vagi asemänäri de motive decorative — par a fi neintemeiate. ★ О altä culturä neoliticä timpurie ai cärei purtätori sínt prezen(i §i pe teritoriul (ärii noastre este cea a ceramicii liniare. Numele generic al cullurii a fost dat dupä principalul decor al oläriei, anume liniile continui incizate, alcätuind motive spiralo-meandrice simple ori grupate in benzi. Consideratä de origine central-europeanä, cultura respectivä se pare cä se dezvoltä pe fondul mezolitic local, respectiv pe fundament antropologic derivat din tipul cromagnonid B. Important de men(ionat este faptul cä, in ultima vreme, originile culturii sínt cäutate -in spa(iul Europei central-räsäritene, in spe(ä in zona Slovaciei sud-estice. Totodatä tot mai mul(i arheologi cehoslovaci inclinä a vedea si о componentä sudicä, de nuan(ä Starcevo, in insusi procesul de genezä al ceramicii culturii respective. Dacä acest punct de vedere se adevere^te a fi just, problema are implicati i majore §i pentru preistoria Romániei, la ora actualä fiind cunoscut faptul cä pe teritoriul Transilvaniei, al Cri§anei si ín Cimpia Sátmarului a?ezärile de tip Cri§ urcá sensibil mai spre nord decit limita de miazänoapte pe care о ating staüunile faciesului Körös pe teritoriul Ungariei. In acela?i timp se precizeazä si raportul cronologic dintre cele douä complexe, iar asa numitele „influente liniare“ in decorul ceramicii Cri$ — prezente in aria nordicä a acestei din urmä culturi — ar fi de interpretat drept un fenomen relativ tirziu, petrecut oarecum ca о mi§care de „recul“ ce afecteazä faciesuri Cris tardive care mai vietuiesc $i •dupä momentul genezei ceramicii liniare §i al statornicirii repertoriului decorativ al acesteia. Materialele de asemenea facturä au fost designate mai nou, in literatura de specialitate, drept „grupul Satu Mare“ al ceramicii liniare, dupä ce purtaserä, pe rind, denumirile de „Protobükk“, „liniar est-slovac periferizat“ §i „facies nordic al ceramicii liniare din zona Cimpiei Tisei“. In mod indiscutabil in aceastä categorie se includ о serie de materiale izolate, aflate in muzeele de la Carei. Satu Mare ?i Baia Mare, precum §i descoperirile de la Beria — Ciume§ti, presupuse, initial, a apartine unui „tardenoisian ce-§i dä mina cu ceramica“. lntr-o etapä ceva mai tirzie triburile cu ceramicä liniarä coboarä in zona centralä §i sudicä a Cimpiei Tisei, a?ezärile lor fiind cunoscute cercetate cu precädere pe teritoriul Ungariei (de la Tisa spre est), unde •etapa respectivä este designatä drept „ceramica bandliniarä din zona
