Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
32 N. VLASSA 8 Cimpiei Tisei“. Inceputurile acestei etape nu par a fi anterioare fazei Körös—Staröevo tirzii, iar grosul a$ezárilor se incadreazä la un orizont cronologic paralelizabil cu Starcevo IV — Vinöa A. De altminteri, evolu(ia tirzie a triburilor liniare din Cimpia Tisei este inseparabilá de na$terea culturii Szakálhát (R.P. Ungarä), — culturá ce se incadreazá deja In neoliticul mijlociu §i intr-a cáréi genezá este clará §i о components Vinöa. О parte din aceste fenomene afecteazá §i teritoriile vestice ale tárii noastre, in spetá Cri§ana $i Bánátul, unde au fost puse ín evidentá, in ultimul timp, о serie de materiale atribuibile ceramicii liniare din Cimpia Tisei, precum §i fazei timpurii a culturii Szakálhát. Pe valea Mure$ului reflexui acestor influente poate fi sesizat pinä la Turda§. ★ N Din trunchiul evolutiv al complexului ceramicii liniare se desprinde о grupä culturalä, denumitä a „ceramicii cu capete de note muzicale“, designare ce se referä la cél mai comun omament al oläriei sale: linii ori benzi incizate pe care sínt dispuse, din loc in loc, mici gropite, läsind impresia unor capete de note aranjate pe un portativ. Purtätorii respectivului grup cultural se räspindesc departe spre vest, pina in Europa apuseanä (Belgia; Franfa), dar $i spre räsärit, a§ezärile lor fiind atestate pinä la Bug. Se considerä cä aceastä largä mi$care etno-culturalä de cultivatori primitivi $i crescätori de vite s-а fäcut cu precädere pe о vastä fi§ie de soluri loessoide, un factor determinant constituindu-1 rapida epuizare a terenurilor cultivate in conditii rudimentäre, — de unde continua necesitate de strämutare a a§ezärilor. In penultima §i ultima fazä evolutivä din aria sa räsäriteanä cultura ceramicii liniare cu capete de note pätrunde §i pe teritoriul Romäniei, in spefä in Moldova, cu precädere in spafiul dintre Siret §i Prut (Glävänestii Vechi, Larga Jijiei, Perieni etc.), dar §i intre Siret §i Carpati — zonä din care se cer menfionate descoperirile de la Traian, cele de la Suceava, Tirpe^ti §i de pe valea Bistrifei. Cit prive$te Transilvania, urmele ceramicii liniare cu capete de note muzicale apar cu totul sporadic §i exclusiv in estül acestei provincii (Rupea. Cipäu, Hárman, Bancu, Bernadea), eie fiind de considerat, pe bunä dreptate, drept infilträri dinspre Moldova. Trebuieste subliniat in mod deosebit faptul cä, praetic in cazul tuturor aparitiilor sale din Moldova si din Transilvania räsäriteanä, ceramica liniarä cu capete de note se iveste asociatä cu materiale ale culturii Criij ori se suprapune nemijlocit peste acestea. Constatarea — exploatatä pinä acum exclusiv din optica aprecierii situafiei stratigrafice si cronologice a ceramicii liniare — ni se pare de deosebitä importanfä §i din punct de vedere al situärii corecte ín timp a aspectului culturii Cri$ din estül Transilvaniei ?i din Moldova. Intr-adevär, dacä ceramica liniarä cu capete de note muzicale reprezintä о etapä mai nouä in evolu(ia complexului ceramicii liniare (fapt unanim acceptat de cercetätori), dacä, in plus, ea este prezentä in Románia numai prin materiale aparfinind ultimelor jaze din evolutia sa internä $i dacä — ín duda acestor
