Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
30 N. VLASSA 6 trice in relief. Citeodatá pe perefii vaselor de mari dimensiuni sint apli. cate reprezentäri plastice animaliere, in spetä cervidee §i capridee. Motivele decorative incizate sint rare, iar cele lustruite pästreazä un caracter de excepfie. Din lut ars se lucreazä §i diverse „altarage“ (cu trei sau patru picioare), uneori frumos ornamentate, a cäror functionali täte exactä n-a fost incä lämuritä. De menfionat sint $i diversele ijtampile — „pintadere“ cu care se puteau imprima motive geometrice. Märgelele de lut, bráfárile täiate din cochilii de scoicä Spondylus §i Tridacna constituie obiecte de podoabä obisnuite in cultura Starcevo — Cri$. Numerosi idoli antropomorfi feminini, ca §i reprezentärile zoomorfe, atestä cultul fecunditäpii. Mortii sint inhumafi in pozifie chircitä, citeodatá se depun lingá ei bulgära^i de ocru ro$u ori galben. Analizele antropologice pun in evidenfä, practic ín intreaga arie a complexului, о puternicä componentä paleomediteranoidä, gracilä. Economia culturii Starcevo—Cri$ se bazeazä, in principal, pe agricultura primitivä $i cresterea animalelor. Fafä de acestea, se pare cá vinätoarea, pescuitul $i culesul din naturä rämin pe plan secundar. Menfionäm cä in douä a§ezäri aparfinind fazei finale a culturii Cri§ din Transilvania (la Balomir §i la Iernut) au apärut douä märunte piese din cupru. Evident, ivirea lor este pur incidentals si nu modificä intru nimie aspectui neolitic al culturii. In incheiere, citeva observafii de ordin general, decurgind din constatärile lucrärilor de specialitate — de la női §i din alte färi — ce au fost inchinate complexului discutat: In ciuda räspindirii sale ре о arie imensä, dincolo de aspectele de „facies“ §i „grup“ pe care aparifiile sale le imbracä pe alocuri, complexui cultural Starcevo—Cris pästreazä о unitate §i о uniformitate a culturii materiale ce-1 fac imediat sesizabil si inconfundabil. In lunga sa evolufie internä nu se sesizeazä salturi bruste, etapele de dezvoltare decurgind firesc, prin lente acumuläri cantitative, unele din altele. Credem cä fenomenul este de pus pe seama faptului cä, ■—• pe cea mai mare parte a ariei ei — cultura Starcevo—Cri§ constituie primul orizont neolitic de agricultori §i crescätori de vite, neinfluenfafi in tradifionalismul economiei lor de aspecte culturale superioare, care sá-i fi precedat in timp. Durata complexului fiind deosebit de lungä si multä vreme (practic pinä la inceputul neoliticului mijlociu) neafectatä de noi impulsuri exterioare, a rezultat о dinamicä evolutivä lentä, ce a imbräcat partial — in spe(á la periféria ariei Starcevo—Cris — chiar о coloraturä de retardafie involutivä. ★ La orizontul cronologic al culturii Crifj tirzii se petrece, in sudul Olteniei, о singularä pätrundere a purtätorilor unei culturi cu ceramicä po~ licromä, de excelentä facturä tehnicä, cu pastä densä, rezonantä, — ,,corp sträin“ dar in evolufia neoliticului timpuriu de la noi. Practica sa identitate cu oläria fazei Arapi a complexului Dimini demonstreazä perem-
