Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
5 CONSIDERATU ASUPRA NEOLITICULUI TIMPURIU 29 Judecind dupá starea de azi a cercetárilor, fazele sale mai vechi — ca §i acumulárile stratigrafice mai consistente — apar cu precädere in Banat, Transilvania §i, in parte, in Oltenia vesticá. In estül Transilvaniei §i in spa(iul Moldovei se contureazá un aspect mai evoluat §i mai tirziu al culturii; de altminteri, in aceastá zonä n-a actionat impactul direct al culturii Vinäa, pe seama cáruia se pare cä este de pus stingerea complexului Starcevo—Cri? mai cu seamá in partea „centralá“ a áriéi sale initiale. A§a se íjí explieá faptul supravie^uirii tehnicii picturii de buná calitate in aceastá arie „räsäriteanä“ pinä intr-o etapá cronologicá tírzie, — cum о adevere.«jte, indubitabil, asocierea ceramicii Cri$ pietate cu forme de vase evident evoluate §i cu о mare cantitate de ceramics de uz comun, evoluatä. In nord-vestul Transilvaniei §i in teritoriul Cri§anei cercetärile mai vechi §i mai noi atestä о coloraturä specifics a culturii Cri§, un facies relativ tirziu, in care pictura — de slabä calitate, executatä in dungi late, negre — apare extrem de rar. In ansamblul ei, cultura Cri§ din aceastá zonä prezintä certe afinitä^i cu aspectui cultural Körös, denumire datä variantei din estül Ungariei & complexului Starcevo—Cri§. Dintre a?ezärile mai importante ale culturii Cri$, in care s-au clarificat Probleme ale stratigrafiei s?i cronologiei sale, mentionäm cele de la Gläväne^tii Vechi, Perieni, Valea Lupului, Trestiana (Moldova), Lei, Cosmeni, Cipäu, More?ti, Bedehaza, Cluj — „Gura Baciului“, Zäuan (Transilvania), Dudestiii Vechi, Dubova — Cuina Turcului, Liubcova, Gornea, Ostrovu Golu (Banat), Verbita, Circea, $imnic (Oltenia), Bonfe§ti (Muntenia). A$ezärile complexului Starcevo—Cri? se aflä in apropierea surse- Jor de apä, pe terase joase, mai rar pe boturi de deal apar{inind teraselor mijlocii. Uneori sint locuite $i pe^terile. Forma predominantä de locuintä in etapele timpurii este bordeiul, coliba construitä la suprafata solului fiind caracteristicä fazelor mai tirzii. Uneltele cioplite nu prezintä intotdeauna un pronun(at caracter microlitic, in etapa timpurie topoarele-välätuc mai persistä. apoi se generalizeazä toporul-calapod, cel trapezoidal intilnindu-se indeobste in fazele tirzii. Dintre uneltele de os sínt de remarcat spatule] e, lopätele folosite la netezirea $i decorarea vaselor de lut. Numeroasele fusaiole ?i greutä(i de intins firele — de forme caracteristice — atestä torsul si tesutul. Din motive nesatisfäcätor explicate incä, constatäm о tehnologie mai avansatä a prelucrärii ceramicii in fazele timpurii ale complexului, ea decäzind treptat in fazele mai tirzii. In schimb, repertoriul tipologic se imbogäte^te ?i se diversificä: aläturi de boluri §i castroane apar cupele cu picior (cilindric, trefilat, polilobat), strächinile plate, vasele de provizii in forrná de „putinä“ si ,,butoias“. In pasta vaselor se amestecä nu numai pleavä, ci si nisip márunt. Lustruirea mecanicä a suprafetei este treptat inlocuitä cu slipuirea — cufundarea vaselor, inainte de ardere, intr-o „baie“ de lut mult subtiat cu apä. Decorul alveolar se generalizeazä, imbräcind forme diverse §i aleätuindu-se in motive ce umplu intreaga suprafatä sau se orinduiesc in finiri paralele ori dispuse „in spie“. Omamentele plastice se inmul(esc treptat: barbotinä, briuri alveolare, butoni de forme diferite, torti in bandä latä, cercuri simple ori concen-
