Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
28 N. VLASSA 4 Urmätoarea etapä din evoluta neoliticului timpuriu pe teritoriul (árii noastre este marcatä de fenomenul de largá difuziune §i surprinzátoare unitate culturalä pe care ü prezintä complexui Starcevo—Cri$. Purtindu-§i numele dupä localitatea binecunoscutä de lingä Pancevo, precum §i dupä zona Cri§urilor — unde a§ezárile se maseazá cu о deosebitä densitate —, complexui cultural Starcevo—Cri§ se inscrie intr-o vastä arie ce include spa^iul Greciei continentale de la Istmul de Corint spre nord, Tesalia, Macedonia, Kosovo-Metohia, Serbia, Croatia, nordvestul Bulgariei, estül Ungariei, aproape intregul teritoriu al Romániei, cu iradieri spre sud-vest pinä pe coasta Adriaticei §i chiar in Italia (Apulia), spre nord-vest pinä in Slovacia de räsärit, iar spre est pinä d incolo de Nistru, prezentind §i unele similari táti cu zona Cilidéi §i Anatoliei. Cert rämine faptul cä in spatiul Europei de sud-est complexui in discu(ie a avut о lungä evolutie, tinind pinä in zorii neoliticului mijlociu, rästimp pentru care s-а propus sistematizarea numeroaselor sale „faciesuri“ §i aspecte zonale in trei, respectiv in patru etape principale. Cit prive^te posibilitätile de corelare cronologicä relativä fa(ä de aspecte neolitice timpurii mai vechi, inceputurile complexului Starcevo— Cri§ sint de plasat in etapa imediat urmätoare culturii Protosesklo, lucru verificabil nu numai prin multiplele similaritäti pe care cultura Presesklo le prezintä cu aspectele Starcevo timpurii, dar $i prin situatii stratigrafice clare inregistrate in aria sa nordicä de räspindire — printre altele chiar la „Gura Baciului“, unde cel de-al doilea strat al a^ezärii neolitice atestä aspecte Starcevo—Cris deosebit de vechi. Simplificind §i schematizind evolutia interna a complexului, о primä etapä poate fi considerata cea in care predominä pictura cu alb pe fondul ro$u al vaselor (Vrsnik I — Servia I); a doua cu motive predominant negre (mai rar roíjii), mai cu seamä liniare; íntr-o a treia etapä motivele picturale negre iau un aspect „ghirlandoid“ §i „spiraloid“, iar intr-o a patra — §i ultima — etapä asistäm la о degenerare a íntregului repertoriu decorativ, la disparilia picturii §i la mixtarea culturii Starcevo—Cri§ cu elemente incipiente ale culturilor neoliticului mijlociu. Evident, aläturi de modificärile decorului ceramicii pietate, pe durata fazelor evolutive mai sus schitate se constatä modificäri in tehnologia materialului ceramic de uz comun, a repertoriului tipologic §i a motivisticii decorului plastic, alveolar si incizat. Cert este faptul cä pe teritoriul Romániei complexui Starcevo—Cri§ constituie baza etno-culturalä ce acoperä aproape intregul spa(iu al tärii (cu exceptia Dobrogei), pe ea dezvoltindu-se toate culturile etapei neolitice mijlocii. Evident, modalitásé acestei dezvoltäri sint diferite de la caz la caz (fenomene de supravietuire, de „retardatie“ a culturii Cris, de mo^tenire din ea a unor bunuri culturale, de „implantare“ a unor noi culturi in mediul Cri§-tardiv etc). In orice caz, la ora actualá, ea este atestatä in peste 300 de puncte ce impinzesc Banatul, Transilvania, Moldova, Cri§ana, Oltenia, Muntenia §i zona sudicá a Maramuresului.
