Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
134 ALEXANDRU PAL-ANTAL 8 aceastä denumire prin indelungatul proces ce-1 purtau Impotriva stäpinilor de pämint pentru apärarea drepturilor strämo?e?ti cit $i prin permanenta stare de nemultumire fa^ä de régimül nobiliar27. Intre timp, aflind cu ingrijorare de apari^ia armatei in scaunul Odorhei pentru restabilirea ordinei §i a autoritása oficialitätilor, s-au luat mäsuri pentru о confruntare armatä directa, iar cind trupele militare au intrat ?i in scaunul Mure?, in 22 septembrie 1809, s-au hotärit sä punä mina pe arme. In acest scop ?i-au intocmit ?i un plan de ac^iune care viza dezmembrarea ?i neutralizarea celor douä companii de gräniceri incartiruite in localitatea Abud, dupä care urmau sä treacä in scaunul Odorhei, in ajutorul confragior de acolo. Inarma^i cu furci, coase ?i pu?ti, un mare numär de färani de pe valea superioarä a Timavei Mici ?i a Nirajului, cit ?i din satele de sub munfi, s-au adunat in seara zilei de 23 septembrie in pädurea Kevered, aflatä intre localitätile Abud ?i Säräteni, urmind ca in timpul noptii sä atace companiile de gräniceri28. Neluind insä mäsurile de precaufie ce se impuneau in asemenea imprejuräri, concentrarea fortelor färänimii a fost desconspiratä. Fiind atacafi de gräniceri prin surprindere, inainte de a fi fost organizafi, сор1е?Щ prin dotare de cele douä companii, au fost repede infrinti ?i pu?i pe fugä29. In felul acesta s-а reu§it sä se infringä о mare räscoalä färäneascä tocmai in momentul incropirii fortelor ei sociale. Infringerea de la Abud a pecetluit soarta rezisten^ei färänimii, a mi?cärii de nesupunere din aceste párti. Satele räzvrätite au fost ocupate pe rind de trupe, conducätorii lor au fost arestati ?i intemnitati, iar ei au fost conscribi ?i inrolafi in armata insurecfionalä nobiliarä30. Supunerea färanilor prin forfä färä satisfacerea doleantelor a menfinut in permanenfä о stare de nelini?te ?i incordare care a ameninfat cu izbucnirea de noi tulburäri in orice moment. $i, intr-adevär, nu peste mult timp in octombrie 1809, nemultumiti de soarta lor ?i de prezenfa unor ofiteri sträini, austrieci, sub comanda cärora au fost pu?i cei inrolati cu forfa in armata insurecfionalä aflatä pe cimpul de instructe de 27 färanii au intenfionat sä recheme de la Alba Iulia pe cele douä batalioane de gräniceri secui pornite spre cimpul de luptä din afara granifelor tärii (Vezi A. Sc. M., Jude suprem regal, 1809, nr. 234). In acela?i timp au trimis emisari in scaunul Gheorgheni, unde András Demény jun. din Ghindari a fost arestat cind „vroia sä infiltreze acolo periculoasa mi$care impotriva insurecfiei“ (Vezi A.Sc.M.,. Lustre ?i conscripsi militare, nr. ’66, f. 4.). Luarea de contact cu „cele treisprezece sate“ din comitatui Tirnava s-а fäcut atit de cei din scaunul Odorhei cit $i de cei din Mure? (Vezi A. Sc. O., Acte administrative fase. 361). 28 A. Sc. M., Jude suprem regal, nr. 257 $i 260/1809; Procese fiscale N. D. 1084 etc. 29 A. Sc. M., Jude suprem regal, nr. 257, 258, 262/1809 etc. 89 Au fost arestate 35 de persoane, pinä la urmä au fost judecati numai unii: József Nagy sen. din Abud, György Sepródi din Chibed, György Boka din Cioc etc. (Vezi A. Sc. M., Lustre $i conscripsi militare, nr. 66; Procese fiscale N. D. 1082). Numárul celor arestati din scaunul Odorhei nu ne este cunoscut. Din procesele verbale de anchetä $i alte acte s-au putut stabili 30 de nume. Numárul arestaplor din cele douä scaune a devenit considerabil mai mare in urma rázvrátirii de la tab árai de instrucfie de pe lingá Bistrita.