Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

7

MI$CARI TARANE$TI In 1809

133

Neprimind nici de data aceasta satisfacerea revendicärilor lor täranii au atacat sediul comisiei. Oficialii ?i-au salvat via$a de furia multimii numai prin fugä, care a devenit proverbialä: „La Iedu nu!“ (Jeddre ne!)25.

In urma refuzului ^äranilor de a se supune conscrierii au rämas neconscrise peste 50 de sate, practic toatä partea räsäriteanä a scaunului Mure?. Autoritäre locale, constrinse de Jmprejuräri au fäcut eforturi •disperate pentru lini?tirea ?i convingerea taranil°r de a se supune, dar färä rezultat. Constrins de imprejuräri contele Mihály Teleki cere guvernatorului minä liberä pentru reprimare singeroasä cu for^a armatä. „Dacä nici cum nu pot lini?ti acest popor indräznet, — raporteazä Teleki — eu trag in ei, ?i am sä continui pinä cind se vor préda ori se vor imprä?tia, ■sä-mi da^i numai dispozi^ie potrivit cäreia comandamentul din cetate ?i primarul ora?ului sä-mi fie subordona^i ?i in acest sens“26.

Guberniul Transilvaniei mai face unele incercäri de aplanare a conflictului pe cale pa?nicä. lnsu?i guvernatorul contele Gheorghe Bänffi se deplaseazä la faja locului, mai intii in scaunul Odorhei ?i apoi in cel al Mure?ului. Concomitent au fost mobilizate de urgen^ä ?i regimentele gränicere?ti secuie?ti aflate in larä. La data de 3 septembrie, in timp ce guvernatorul se afla la Odorheiul Secuiesc, douä companii de gräniceri secui •veniri dinspre Ciuc au ?i inceput ocuparea satelor räzvrätite din scaunul Odorhei.

Intre timp läranii din scaunul Mure? au desfä?urat о intensä activitate de organizare pentru reu?ita cauzei. S-au trimis circulare in diferite sate prin care cäutau sä explice hotäririle luate ?i juste^ea acestora in spiritul drepturilor ce le au de apärat. Tot in acela?i scop se lineau consfätuiri in multe localitäti. Con?tienti de necesitatea creärii unui front comun in fa^a nobilimii, au intreprins mäsuri de mobilizare generalä a läränimii libere, silindu-i chiar ?i pe cei neincrezätori in succesul luptei armate sä se inroleze efectiv pentru apärarea drepturilor lor fire?ti. S-au fäcut de asemenea demersuri pentru lärgirea cimpului de acliune ?i in linuturile invecinate. Au cäutat astfei sä atragä de partea lor atit pe gränicerii secui, pornói deja pe cimpul de luptä din afara granitelor lärii, cit ?i pe läranii sa?i din „cele 13 sate“ din comitatui Tirnava, cunoscute sub

25 A. Sc. M., Lustre ?i conscriptu militare, nr. 67 ?i 125. In unele lucräri (Károly Benkő, Marosszék ismertetése, Cluj, 1860—1861, vol. I, p. 278; Balázs Orbán, A Székelyföld leírása, Pest. 1870, vol. IV, p. 180; etc.), episodul de la Iedu este pre. zentat cu unele erori: cá ar fi fost prezent §i judele suprem regal al scaunului §i ■cá de teama unui atac täränesc asupra ora$ului Tirgu Mure? s-а pus pazá militará ia portile ora$ului ?i altele. ín realitate la conscripta de la Iedu ?eful administrafiei scaunului Mure? contele Mihály Teleki — ?i nu Toldalaghi — n-a luat parte, comi•sia a fost instalatá in conacul Cserei din Iedu, iar problema punerii unei paze armate la porfile ora?ului s-а ridicat mai tirziu, la 24 septembrie 1809, la vestea atatcului täränesc de lingá Abud asupra armatei.

Potrivit traditiei, expresia „Jeddre ne!“ (La Iedu nu) a fost rostitá de oficialii scaunului Mure?, care ?i-au salvat viata prin fuga ru?ionoasá de la Iedu, in ziua urmátoare, cind íntruniti la re?edinta scaunului, s-а discutat stabilirea unui nou centru pentru continuarea conscrierii. Timp indelungat zicala care dáinuie ?i astázi, .a Simbolizat о atragere aminte pentru cei care incearcä sä incalce cu forta dreptuirile celor nevoia?i.-2e _A. Sc. M., Jude suprem regal, 1809, nr. 234.