Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
132 ALEXANDRU PÁL-ANTAL О De teama unei räscoale de mari propor^ii autoritä^ile au operat la inceput unele arestäri ?i au pus sub urmärire penalä pe unii dintre instigatori. Dar о mi?care de maré amploare ce se contura nu a putut fi preintimpinatä. In raportul säu din 19 august 1809 cätre guvernator, contele Mihály Teleki, jude suprem regal al scaunului Mure? ?i-a exprimat chiar temerea privind izbucnirea unor främintäri de mari propor^ii afirmind cä „ ... partea incäpätnatä a poporului abia acum urmeazä ... cele mai multe necazuri vor fi cu plä?ile Abud, §ilea, Iobägeni ?i Sovata, fiindcä printre ei sint mult oameni inräit“20- Temerea lui s-а confirmat in curind. La 23 august 1809 cind täranii din plasa Abud urmau sä se prezinte in fata comisiei care ?i-a stabilit sediul in localitatea Ernei s-au adunat la marginea localitäti, de unde au trimis о delegate cu un memoriu in care au condi^ionat supunerea lor la conscripte, de prezentarea patentéi imperiale, de scutirea lor de contributi ?i de ridicarea la oaste, in persoanä, aläturi de ei a tuturor nobililor21. Ca räspuns la preten^iile lor ofensatoare täranii au fost amenin^at cu sanet uni drastice: amenzi de eite 200 florini pentru nesupunere fa^ä de legile tärii, apoi cu obligarea lor la sarcini militare cu mentnerea lor in stare de contribuabili, iar in faza a treia cu degradarea lor in starea „nenobililor“ — adicä in tärani dependent — ?i deferirea lor ca recrut armatei regulate imperiale22. Räspunsul comisiei a avut un efect contrar celor a?teptate. Aceasta a agitat ?i mai mult spiritele; täranii liberi ?i armali?tii din peste zece sate, aproape intreaga plasä, au päräsit revoltat localitatea. La 28 august urmau sä fie conscri?i täranii din plä?ile Sovata ?i Iobägeni. In ziua respectivä ei s-au adunat lingä satui Iedu (azi Livezeni) de unde asemänätor celor din Abud ?i-au prezentat revendicärile prin delegat cerind: garantarea scutirii lor de contributi prin patenta imperialä ?i obligarea la insurecte individualä a magnatlor ?i nobililor. In afarä de acestea ei au mai cerut restituirea sumelor de impozit plätite din 1750 incoace, cu ajutorul cärora sä se poatä inzestra ?i echipa pentru campanie ?i garantarea libertäti §i securitäti conducätorilor ?i purtätorilor lor de cuvint, inclusiv sistarea urmäririi penale impotriva celor considerat instigatorii de la Emei23. De data aceasta autoritätle s-au aflat in fa^a unei actuni din timp pregätite, bine organizatä ?i solidarä. Intilnirea de la Iedu s-а manifestat ca un act de solidaritate de luptä a ^äranilor nemultumit- Cu aceastä ocazie secuii liberi ?i armali?tii, din 28 de sate, au incheiat ?i о in^elegere de solidaritate ?i s-au jurat cä vor apära pinä la moarte cauza comunär vor sprijini ?i proteja prin orice mijloc reprezentanti lor ?i vor pedepsiaspru pe cei care vor incälca jurämintul dat24. 20 A. Sc. M., Jude suprem regal, 1309, nr. 175. A. Sc. M., Lustre §i conscriptii militare, nr. 67. 22 A. Sc. M., Lustre si conscriptii militare, nr. 106, f. 100. 23 A. Sc. M., Lustre ?i conscriptii militare, nr. 67. 24 A. Sc. M., Procese penale, N. D. 1084, f. 76.
