Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Sumar
INDEPENDENTS ROMÄNIEI — EVENEMENT CRUCIAL ÍN ISTORIA POPORULUI ROMÄN Acad. §TEFAN PASCU Studierea sau evocarea evenimentelor istorice constituie un índemn la meditate cu privire la insemnätatea evenimentului respectiv ín sine, la semnifieapa sa pentru timpul sávir§irii §i pentru vremurile de dupá aceea, pentru poporul sau tara care l-а realizat $i pentru alte täri §i popoare. ípi totodatá studierea sau evocarea unui eveniment istoric sugereazä ideea raportárii evenimentului respectiv la cauzele ce 1-au generat §i apói 1-au hränit ín dezvoltarea sa piná la maturizare §i ímplinire. De asemenea evenimentul istoric asupra cáruia popose§ti te indeamná la formularea unor judecáti cu privire la valoarea evenimentului materializat in date calendaristice §i la substanta ce-i conferá valoarea realá. Dar istoria nu e doar suma evenimentelor inmánunchiate cronologic. Tot mai multi sint cei ce ered §i cultivä conceptia potrivit cáreia istoria e suma valorilor civilizatiei create de omenire in strádaniile sale neíntrerupte spre progres §i mai bűné stare. Creatii umane care sint totalitatea ideilor valoroase íntrupate in fapte valoroase. Ideile, la rindul lor, sint generate de viatá, de marile idealuri spre care aspirä omenirea in dorinta ei de implinire. Ceea ce inseamnä cá in reconstituirea istoriei nu sint deajuns doar evenimentele, ci se cuvin cunoscute dorintele §i názuintele oamenilor, care nu sint exprimate in cifre §i date §i nici nu sínt consemnate ín inserisurile cunoscute, la indemina arhitectului ce dore§te sä reconstitute edificiul national al unui popor. De aceea istoricul se cuvine sä coboare in mijlocul celor multi, al fáuritorilor istoriei, sä le inteleagá gindurile §i sä le asculte bätäile inimii, care conferá sens $i semnificatie evenimentelor exprimate in date §i fapte. Cáci se fjtie cá istoriei omenirii din toate timpurile — de cind aceastá omenire a pá§it in sfera civilizatiei, §i in toate locurile de pe terra — i-au fost proprii unele idealuri general umane: dreptate §i libertate din punct de vedere social si din punct de vedere al relatiilor interumane, independenfa si unitatea colectivitátilor umane constituite in popoare si natiuni. Asemenea idei ^i idealuri nu au fost §i nu sint abstractiuni fáurite de mintile visátoare ale unor oameni ínaintati. Ele au fost §i sint realitáti generate de conditii istorice concrete, expresii ale dorintelor intime ale popoarelor. Deoarece conditiile istorice concrete n-au fost acelea§i pretutindeni, nici valentele acestor idei §i idealuri nu au fost §i nu sint
