Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
11 INCEPUTUL LATENE-ULUI 77 durata secolului IV, färä sä intre ín sec. III i.e.n.34. Datärile pentru aproape fiecare mormínt au fost fácute pe baza amforelor §i a altor materiale de import grece^ti. In acest sens meritä amintit faptul cá ín necropola planä, din 15 morminte 11 au urna alcätuitä dintr-un vas clopot de acéláéi tip cu cele descoperite la Fintinele. Similitudinile merg piná la cele mai mici amánunte. Vasele clopot din necropola de la Fintinele sint singurele pe care le cunoa§tem la óra actualá din Transilvania. In necropolele din nordul Bulgariei ele se dateazä in sec. V—IV i.e.n. tot pe baza asocierii lor in acelea$i morminte cu materiale grecesti u§or databile, constituind una dintre formele ceramice de bazä cu о largä räspindire35. Ele sint bine cunoscute ín necropolele getice din Dobrogea §i iatá cá acum au fost descoperite §i in nord-estul Transilvaniei, in necropola de la Fintinele. In cazul nostru marfa greceascá este inlocuitä de cea celticá, la rindul ei bine studiatä §i relatív bine datatä. Pe baza ceramicii autohtone tipice, cum este vasul ín forma de clopot, se va putea face о confruntare cronologicä mai largä, implicind cronologia stabilitä pentru anumite categorii de podoabe sau de arme celtice din Europa centralä sau de vest. Pe lingä vasele clopot, in necropola de la Fintinele au fost descoperite apoi vase bitronconice, cäni cu о toartä, ce?ti cu toartä, ce^ti cu toartä suprainäl^atä, strächini sau alte forme. Toate acestea i§i gäsesc analogii apropiate in alte necropole sau asezäri daco-getice contemporane. Ceramica autohtonä descoperitä in cantitate a?a de mare in necropola de la Fintinele ridicä problema atribuirii etnice a mormintelor in care au fost descoperite asemenea vase. Va trebui spus cä intregul inventar metalic, fie cä este vorba de arme, fie de podoabe, este de facturä celticä §i cä, aproape de fiecare datä, in acelasi mormint s-а descoperit §i ceramicä de facturä celticä lucratä cu roata. Ritul de inmormintare preponderent al daco-ge^ilor din sec. IV—III i.e.n. este cel al incinera^iei in urnä, fie in morminte tumulare, fie in morminte plane, färä a lipsi insä nici acele morminte la care inventarul funerar a fost depus pe fundul gropii36. Lipsesc insä, dupä cít stim noi, ofrandele de carne. Asa stind lucrurile, putem presupune cä mormintele in care s-au gäsit vasele autohtone au putut apartine unor daci care au preluat de la celti obiectele de metal. Färä sä excludem si posibilitatea inversä ca celtii sä fie preluat de la autohtoni ceramica. Oricum ar fi, marea cantitate de ceramicä dacicä descoperitä in necropola de la Fintinele dovede$te prezenta autohtonilor aläturi de celti in cadrul necropolei sau mäcar in zonä. Ea este о dovadä a simbiozei stabilite intre localnici si noii veniti. Aceeagi ceramicä vine sä dovedeascä unitatea culturii daco-getice de pe intreaga ei arie de räspindire si cä nu existä decalaje in evolutia ascendentä a acesteia. Existä doar о coloraturä deosebitä, care este datä de importurile sträine, diferite de la о zonä la alta. 34 G. Simion, in Peuce, 2, 1971, pp. 63—129. 35 Cf. M. Cicicova, lucrarea citatä in nota 9. 36 Cf. D. Protase, Riturile funerare la daci si daco-romani, Bucuresti, 1971, p. 60 §i urm.
