Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
78 I. H. CRISAN 12 Din cele arätate pinä acum socotim cä se desprind limpede citeva concluzii cu privire la problema inceputului Laténe-ului pe teritoriul tärii noastre. Prima dintre acestea care se impune este aceea cä societatea daco-geticä de pe intreaga ei arie de räspindire carpato-dunäreanä s-a dezvoltat unitar, färä sä existe decalaje ori zone, mai mult ori mai putin extinse, unde procesul de trecere la civilizatia de tip Laténe sä se fi íntimplat mai devreme ín contrast cu altele unde el a fost íntírziat. О altä concluzie, si ea deosebit de importantä, se referä la distincta pe care trebuie s-о facem cu privire la etnicul celor care dezvoltä, sau mai exact spus, aduc cu ei о culturä de tip Laténe. Ne referim aici la celti si la tracii de sud. Este §tiut faptul cä civilizatia celticä, incä din secolul al V-lea i.e.n., posedä caracteristicile esentiale cerute unei culturi de tip Laténe, in aceeptiunea notiunii pe care am discutat-o deja. Aceastä civilizatie a luat nastere pe un fond hallstattian local, cu puternice influenae mediteraneene greco-etrusce. Tracii meridionali au dezvoltat $i ei, cam din aceeasi vreme, о civilizatie de tip Laténe sub influenza §i sub impulsul direct al grecilor statornicifi pe meleagurile lor. Prezen^a celor douä etnice ori a puternicelor influente exercitate de acestea, §i ne gindim in primul rind la tracii de sud, nu implicä $i trecerea imediatä a autohtonilor daco-gefi la о civilizatie superioarä de tip Laténe. Meritä insä subliniat cä pe teritoriul tärii noastre Laténe-ul este prezent cu certitudine incä din prima jumätate a secolului al IV-lea i.e.n., fie prin celfi in interiorul arcului carpatic, fie prin tracii de sud in zona dunäreanä. Astfel ín Transilvania se poate vorbi despre о civilizatie de tip Laténe din prima jumätate a secolului al IV-lea i.e.n., cind i§i fac aparitia primii cel^i. Acestia, a$ezati pe pämintul Daciei, s-au amestecat cu autohtoni daco-geti färä ca aceasta sä insemne §i trecerea lor la о culturä superioarä de tip Laténe. Incä multä vreme dacii isi vor lucra vasele in manierä hallstattianä traditionalä, iar uneltele de fier vor fi rare. Acéláéi lucru se poate spune si pentru zona dunäreanä unde civilizatia de tip Laténe este datoratä tracilor meridionali. Nici aici Laténe-ul nu este insumit §i generalizat de popularia geticä incä din secolul al V i.e.n. Influentele grece$ti s-au manifestat in apropierea litoralului Märii Negre §i in zona dunäreanä incä de la asezarea aici a colonistilor greci (sec. VII—VI i.e.n.), ca urmare a schimburilor comerciale. Insä, asa cum spunea prof. R. Vulpe, de о asimilare localä a formelor §i a tehnicii grecesti n-a putut fi vorba decit mai tirziu prin intermediul tracilor de sud. Tracia a fost influentatä mai demult ?i mai intens de civilizatia greceascä §i i$i formásé о civilizatie proprie de tip Laténe. Acelasi autor aratä cä, din punct de vedere arheologic, in zona extracarpaticä, incepind cu secolul al III i.e.n., se constatä un avint al culturii getice datoritä influentelor tracice37. 37 R. Vulpe, in Istoria poporului román, (sub red. acad. A. Otetea) Bucuresti, 1970, p. 45.
