Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
74 I. H. CRIfpAN 8 Tot in orasele-colonii grece$ti socote^te cä i$i are originea ceramica lucratä cu roata din Cimpia Tisei §i teritoriul Slovaciei, cercetätorul M. Dusek, numai cä el atribuie räspindirea acesteia pinä aici pe seama tracilor de sud29. Trecind peste discutiile cu privire la originea si a modalitätii de pätrundere a ceramicii lucrate cu roata in spatiile de la vestül tärii noastre, pentru noi, in contextui de fafä, este de retinut cä descoperirile de tip Szentes-Vekerzug au infirmat pärerea general admisä pinä nu demult cä tehnica lucrärii ceramicii cu roata ar fi fost introdusä aici de celti. Originile unei asemenea categorii de ceramicä trebuiesc cäutate in lumea greceascä sau, eventual sud-tracicä30. Este stiut faptul cä tracii de sud, printr-un contact nemijlocit si de lungä duratä cu grecii situati in teritoriile lor, au lucrat ceramicä cu roata, redind in general forme sträine incä din secolul al V-lea i.e.n. Deocamdatä problema aparitiei ceramicii lucrate cu roata in Címpia Tisei nu este pe deplin lämuritä. La fei, nici problema atribuirii etnice a grupului Szentes-Vekerzug nu este nici ea pe deplin elucidatä. Cercetätorii preocupati de aceastä probléma oscileazä intre о populate sträinä, sciti cä, venitä din nordul Märii Negre $i una autohtonä, traco-illirä. Dupä pärerea noasträ, este vorba, mai degrabä, de о populate mixtä in care sint prezente toate etnicele amintite. ln ceea ce priveste problema pe care о discutäm este de refinut doar cä singurä lucrarea ceramicii cu roata nu poate fi in mäsurä sä ne dovedeascä trecerea la epoca Latene. Situati a este simila rä si in cazul a$ezärilor de la Alexandria ori Bälänesti, unde de asemenea s-а descoperit о mare cantitate de ceramicä lucratä cu roata dar sint extrem de putine obiectele de fier, läsind la о parte faptul cä formele transpuse la roatä par sä fie sträine. Si in cazul a$ezärilor de tip Alexandria ceramica cenu$ie lucratä cu roata pare sä fie confec^ionatä pe loc, aceasta datoritä marii cantitäfi. Iatä deci cä ceramica cenusie lucratä cu roata, redind in general forme grece$ti sau, uneori, autohtone, este prezentä in secolul al V-lea i.e.n. atit in asa-numita zonä istro-ponticä, cit §i in interiorul arcului carpatic, chiar in nord-vestul Transilvaniei. Cantitatea mare a acestei categorii de ceramicä dovedeste cä ea s-а confectionat pe loc §i cä nu poate fi vorba de importuri. Este greu de precizat etnicul celor care in secolul al V-lea i.e.n. au confectionat ceramicä la roatä, atit in interiorul cit si in afara arcului carpatic al tärii noastre. Fapt este cä nu poate fi vorba de о generalizare a armelor si uneltelor de fier cu un cuvint: de Latene. Va trebui sä asteptäm venirea celtilor in Transilvania pentru a putea fi vorba aici de inceputul epocii Laténe. Acum se poate susfine cu certitudine о largä räspindire a metalurgiei fierului, doveditä de aproape fiecare mormint descoperit. In ultima vreme problema celtilor din Transilvania a inceput sä fie 29 M. Dusek, ín Arheologia Moldovei, II—III, 1964, p. 276. 30 I. Lengyel, in Folia Archaeologica, XVI, 1969, p. 29 si urm.
