Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
9 INCEPUTUL LATENE-ULUI 75 mai bine cunoscutä31 datoritä säpäturilor intreprinse dupä cel de-al doilea räzboi mondial. Au fost descoperite mari necropole birituale dintre care unele au mai mult de 100 de morminte cum sint necropolele de la Pi§colt si cea de la Fintinele in judetul Bistrita-Näsäud. Cercetarea ambelor necropole despre care vorbeam este incä in curs de desfä§urare. Dupä dezvelirea integrals a celor douä mari necropole se va putea da un räspuns definitiv cu privire la о intrebare foarte importantä §i anume cea a datei la care celtii s-au statornicit in Transilvania. Räspunsul la aceastä intrebare va rezolva si problema noasträ $i anume aceea a datei de la care se poate vorbi aici de о civilizatie Laténe. Pe baza rezultatelor obtinute pinä acum se poate spune cä in Transilvania se cunosc peste 80 de localitäti in care au fost fäcute mai demult sau mai recent descoperiri de caracter funerar celtic32. Plasarea acestora pe o,hartä ne aratä existenta a frei mari grupe: una ocupä zona de nordvest, a doua regiunea Aradului, iar cea de-а treia se plaseazä in bazinul transilvänean, räspindindu-se in zonele de cimpie §i de dealuri joase (vezi pl. XXXV). ln spatiul intracarpatic al t.ärii noastre existä insä zone vaste care n-au fost afectate de cucerirea celticä. Astfel, la sud de Mure$ nu se cunosc descoperiri de caracter celtic. О altä zonä este cea a Banatului $i а Cri$anei. Necropola de la Fintinele, din care au fost dezvelite pinä acum peste 100 de morminte, este situatä pe un promontoriu numit „Dealul Popii“. Platóul superior al acestuia este ingust $i orientat pe directia est-vest. Spatiul limitat al platoului superior pe care s-а amplasat cimitirul a determinat о succesiune a inmormintärilor in asa fei incit avem la indeminä о perfects stratigrafie orizontalä, similarä celeia din faimoasa necropolä celticä elvetianä de la Münsingen. Pe aceastä bazä putem preciza acum cä necropola celto-dacicä incepe ín Laténe Bi, continuä apoi pe parcursul fazei de sfir$it a Laténe-ului timpuriu, in asa numita fazä Laténe B2. Ea va continua, apoi, pe parcursul Laténe-ului C si i$i va incheia existenta in rästimpul afectat Laténe-ului mijlociu. Deocamdatä, färä sä fi intreprins о cercetare amänuntitä a inventarelor funerare descoperite, avem impresia cä existenta necropolei de la Fintinele se opre$te in subfaza Laténe Ci, färä sä ajungä pinä la sfirsitul Laténe-ului mijlociu33. Precizärile in cronologie absoluta cu privire la datarea necropolei de la Fintinele sint greu de fäcut. In jurul acestei probleme, pe plan european s-au purtat §i continuä sä aibä loc discutii intre specialisti, fiind elaborate mai multe sistem cronologice intre care, uneori, existä dife-31 Cu privire la acest subiect vezi de exemplu VI. Zirra, Beiträge zur Kenntnis des keltische Latene in Rumänien, ín Dacia, N.S. 15, 1971; I.H. Crisan, Contribupii la problema celpilor din Transilvania, in SCIV, 22, 2, 1971, p. 149 §i urm. 32 Un repertoriu al acestora am publicat in Saroetia, 10, 1973, p. 45, iar pe harta intocmitä acum am adäugat ultimele descoperiri (vezi pl. XXXV). 33 I.H. Cri$an, La necropole de Fintinele et son importance pour le probleme des Celtes dans VEurope Centrale, comunicare prezentata la conferin^a internationals The Celts in Central Europe Székesfehérvár, 1974 (in curs de publicare).
