Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
7 INCEPUTUL LATÉNE-ULUI 73 О necropolä de acela?i fel cu cea de la Sanisläu-Nisipärie s-а descoperit la Curtuiu$eni, pe „Dealul Cärämidäriei“, din care s-а putut recupera inventarul a trei morminte, färä ca ea sä fi fost cercetatä pe calea säpäturilor sistematice26. Cele douä necropole transilvänene amintite vin sä se adauge mormintelor de incinerate descoperite izolat sau necropoielor din aceeasi perioadä cunoscute mai demult in Transilvania27. In recropola de la Sanisläu-Nisipärie, a$a cum am mai arätat, s-a descoperit о mare cantitate de ceramicä lucratä cu roata, de culoare cenu$iu-deschisä ori de culoare brunä. Ea a fost confectionatä dintr-o pastä de foarte bunä calitate $i a fost arsä reductiv, ceea ce dovedeste о perfectä ínsusire a tehnicii de lucrare a ceramicii in aceastä nouä modalitate. Ceramica lucratä cu mina, ce intra in compunerea inventarelor funerare ale aceleiasi necropole, este de facturä hallstattianä si i?i gäseste numeroase analogii care merg pinä la identitate in intreaga lume daco-geticä. Datä fiind marea cantitate de ceramicä lucratä cu roata, s-а exclus pe bunä dreptate, posibilitatea ca aceasta sä reprezinte marfä de import. Ea trebuie sä se fi produs pe loc sau undeva in spatiul invecinat. Ceramica lucratä cu roata in necropolä de la Sanisläu nu este suficientä insä pentru a putea vorbi de trecere la epoca Latene, pentru cä lipse$te criteriul esenfial al acesteia; generalizarea armelor §i uneltelor de fier. In necropolä de la Sanisläu piesele de fier sint foarte pufine. Dacä ar fi sä acceptäm doar simplul criteriu al ceramicii lucrate cu roata ar trebui sä presupunem cä Latene-ul incepe, cél pufin in zona de nordvest a Transilvaniei, incä de la inceputul secolului al V-lea i.e.n. Ceramica lucratä cu roata, de culoare cenu$ie sau brunä, in grupul Szentes-Vekerzug, din a cáréi arie nord-esticä de räspindire face parte si necropolä de la Sanisläu-Nisipärie se cunoaste incä din secolul al VI- lea i.e.n., ceea ce ar implica sä incepem epoca Latene incä din aceastä perioadä, färä sä mai vorbim cä si in cadrul grupei scitice transilvänene s-au descoperit citeva vase lucrate cu roata pe care le-am considerat importuri. In orice caz, ceramica cenu$ie sau brunä lucratä cu roata, reprezentind, mai ales, cäni bitronconice cu toarta suprainälfatä §i strächini, este caracteristicä §i larg räspinditä in cadrul inventarelor funerare descoperite in Cimpia Tisei $i zona dintre Dunäre si Tisa incä de la sfir^itul secolului al VI-lea i.e.n. Cadrul de fafä nu ne permite sä inträm in amänunte cu privire la pärerile ce s-au exprimat in legäturä cu insu$irea de cätre locuitorii spatiilor amintite a tehnicii de lucrare a ceramicii cu roata. M. Pärducz vede originea ceramicii lucrate cu roata din Címpia Tisei in ceramica greceascä din coloniile pontice, mai ales in regiunea Olbiei. De la greci tehnica de a lucra ceramica cu roata este preluatä, dupä opinia aceluia$i cercetätor, de cätre sciti, care о difuzeazä in spatiul despre care discutäm28. 26 Nánási Z., Mormintele hallstattiene tirzii de la Curtuiuseni, in publicatia Muzeului din Satu Mare, 1969, pp.85—88. 27 I. H. Cri§an, Dacia, N.S., 9, 1965, pp. 133—145. 28 M. Párducz. Magyarország szkíta kora, Budapest, 1965, p. 11.
