Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
70 I. H. CRI$AN 4 cel al scitilor ori al grecilor, a§a cum a dovedit-o P. Alexandrescu.15 Cercetátorul amintit este de pärere cä au putut exista ateliere locale situate intre Balcani §i Moldova care sä fi lucrat pe seama principilor locali, färä sä fie insä vorba despre о artä nouä §i, cu atit mai pudin, una proprie getilor, chiar dacä existä anumite particulari táti. „Piesele acestui grup — spune cercetätorul bucure^tean — sínt compuse dintr-un amalgam de influenae. Eie trädeazä sursele care i-au inspirat pe artizanii lor §i nu ne lasä impresia unei sinteze originale, a unei viziuni formale independente. Este vorba de opere hibridé, färä indoialä de oarecare frumuse^e, depinzind de о zonä de contact §i de confluentä intre mai multe lumi artistice“16. Chiar dacä asemenea ateliere au existat si au functionat pe teritoriul getic §i produsele lor erau lucrate pe seama aristocrafiei locale, nimic nu ne dovede$te cä acentia ar fi fost geti. Dupä toate probabilitäfile, acentia au fost greci, stäpini ai unui mestesug a$a de rafinat, ce lucrau о artä comandatä. Sä nu se uite insä §i posibilitatea unor mesteri itinerandi, care circulau pe spatii foarte vaste. Produsele in metal pre^ios apartinind secolului al IV-lea i.e.n. descoperite la nord de Balcani, in zona Dunärii de Jos, nu alcätuiesc о artä proprie getilor ci se integreazä in acea artä „universalä“ animalierä orientalizantä, räspinditä pe un spatiu vast, cuprinzind Tracia, Ucraina, Cubanul §i Crimeia. Pe acest enorm spatiu a existat о oarecare unitate stilisticä §i se incearcä identificarea unor sectoare pe baza stabilirii unor ateliere. Rädäcinile artei orinetalizante si a stilului traco-scitic sínt multiple: iraniene, mesopotamiene, siberiene, la care se adaugä puternica influenfä greceascä ce ii conferä individualitate. In legäturä cu separarea celor douä zone, un alt criteriu invocat a fost cel al inexistnedei in spadiul intracarpatic a fibulelor tracice. La cele spuse in 196817 se pot adäuga acum о fibulä tracicä descoperitä in necropola daco-celticä de la Fintinele si alte douä exemplare descoperite la Gornea, in punctui „Padinä“18. Iatä deci cä nu poate fi vorba despre о artä geticä manifestatä in metal pretios care sä dovedeascä о ínsusire timpurie a Latene-ului de cätre getii dunäreni. In secolul al IV-lea i.e.n. in Transilvania civilizadia Latene este prezentä, insä ea apardine, asa cum vom aräta in continuare, celdilor. In cadrul de fadä ne propunem sä analizäm din punct de vedere arheologic situadia din spadiul daco-getic intracarpatic incepind cu secolul al V-lea i.e.n., pentru a incerca sä räspundem la intrebarea cind anume incepe Latene-ul in aceastä zonä. Vom putea apói face comparafii cu celelalte zone ale lumii daco-getice, inclusiv cu cea istro-ponticä, in scopul de a ráspunde la intrebarea principalä: acea a datei de inceput a Lateneului daco-getic. Poate cä nu este lipsit de interes sä precizäm incä de pe 15 Dacia, N.S., 18, 1974, pp. 273—281. 16 P. Alexandrescu, op. cit., p. 278. 17 ActaMN, 5, 1958, p. 27. 18 Informatii primite de la Gh. Lazarovici cäruia ii multumim si pe aceastä cale.
