Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
5 INCEPUTUL LATENE-ULUI 71 acum cä notiunae ca atare de civilizatie Laténe, cu caracteristicile pe care le-am enumerat nu este proprie doar cel^ilor, desi i s-а dat aceastá interpretare multä vreme. Faptul este cit se poate de firesc, deoarece ei sint cei care au dezvoltat mai intii о asemenea civilizatie, pe care au difuzat-o apói pe vaste teritorii ale Europei neincluse in civilizatia greco-romaná, evident superioarä si de alt tip. S-а constatat insä cä si alte popoare au dezvoltat о civilizatie de acela$i fei cu cea celticä, corespunzind in parte si cronologic. Astäzi notiunea de civilizatie Laténe poate fi aplicatä $i altor popoare decit celtii $i are un continut mai larg decit cel cronologic, de cea de-а doua virstä a fierului, pe care insä, in mod firesc, il implicä19. Printre popoarele care dezvoltä о civilizatie de tip Laténe se ínscriu §i daco-getii. Inainte ínsá de a trece la analiza pe care ne-am propus-o va trebui sä repetám ceea ce am mai spus $i anume cä descoperirile sau mai exact exprimat cercetärile cu privire la aceastä perioadá sint cu tótul insuficiente. Se cunosc azi necropole de inhumatie őri de incineratie färä sä fi fost cercetatä sistematic nici mäcar о singurä asezare. Ne referim aici la sec. V—IV i.e.n., cind se presupune cä in zona dunäreanä getii ar fi trecut la cea de-а doua epocä a fierului in special, luind drept criteriu lucrarea ceramicii cu roata. Constatarea de mai sus poate fi extinsä $i la veacul urmätor. Carenta cercetärilor de care vorbeam determinä formularea cu multä prudentä a unor concluzii, accentuind gradul lor ipotetic. Este bine cunoscut faptul cä intr-o zonä a Transilvaniei, avind ca ax central valea Mure?ului, a existat о enclavä sträinä, sciticä, venitä aici din spatiul nord-pontic, incä la inceputul secolului al VI-lea i.e.n. Ea se caracterizeazä in primul rind prin ritul inhumatiei la care se adaugä amänunte de ritual funerar si mai cu seamä inventare, in compunerea cärora inträ arme §i podoabe specific scitice20. Pe de altä parte, existä necropole de incineratie care pot fi atribute autohtonilor traci. Ritul incineratiei in diferitele sale aspecte: depunerea resturilor adunate de la locul crematiunii intr-o groapä simplä őri íntr-un vas de lut, intr-o urnä cu sau färä tumuli se intilneste pe о vastä arie geograficä la sud ori la nord de Dunäre. Vom aminti aici complexui Birse§ti-Ferigele, grupul a$a zis scitic din Podolia, grupa Kustanovice din Ucraina carpaticä, grupa Chotin din sudul Slovaciei sau grupul Szentes-Vekerzug din Cimpia Tisei. 19 In acest sens a se vedea de ex. R. Vulpe in Istoria Romäniei, I, 1960, pp. 216—127; H. Müller-Karpe, in Enciclopedia dell’arte antica classica e orientale, Roma, IV, 1962, pp. 491—498; D. Berciu, La izvoarele istoriei, Bucure$ti, 1967, pp. 267—273. 20 Cu privire la problema scitilor din Transilvania existä о vastä literaturä. Dintre lucrärile mai noi vezi de ex. Al. Vulpe, in Memoria Antiquitatis, 2, 1970, pp. 115—213 §i I.H. Cri§an, Siebenbürgen in der jüngeren Hallstattzeit (VI—IV Jh. v.u.Z.), in vol. Symposium zu Problemen der jüngeren Hallstattzeit in Mitteleuropa, Bratislava, 1974, pp. 101—124 cu un catalog al descoperirilor si cu mentionarea importantelor contributii aduse la elucidarea acestei Probleme de cätre St. Ferenczi si V. Vasiliev. In prezent V. Vasiliev pregäteste о amplä monografie cu titlul Scifii in Transilvania.
