Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
68 I. H. CRIÍ?AN 2 Prof. D. Berciu, au torul teoriei amintite, vorbeste ín ultima vreme despre о unitate in diversitate a lumii daco-getice. „Este normal ca pe alocuri — spune profesorul bucurestean — exact ca in Galia dinaintea cuceririi romane, sä fi existat si la geto-daci sectoare sau zone in care sä se intilneascä о dezvoltare diferentiatä, cu un ritm mai viu sau mai incetinit si descoperirile arheologice documenteazä un asemenea proces.“5 Din päcate, in stadiul actual al cercetärilor descoperirile arheologice, pentru intreaga lume daco-geticä din zóna carpato-dunäreanä, sint departe de a fi indestulätoare si suficiente pentru a putea rezolva о problemä atit de importantä. Unul dintre cele mai importante argumente ín favoarea trecerii gefilor dunäreni, incä de la mijlocul secolului al V-lea, la cea de-а doua epocá a fierului íl constituie ceramica lucratä cu roata de a§a numit tip „Alexandria“ care ar fi apärut sub influence sud-tracice incä de la mijlocul secolului al V-lea sau chiar numai de la inceputul veacului urmátor, cum se sustine ín ultima vreme. Ceramica lucratä cu roata, descoperitä ín a^ezarea de la Alexandria őri ín cea de la Bälänesti,6 nu pare a reprezenta un produs getic. La roatä sint transpuse numai forme sträine sau unele foarte simple, a cäror atribuire etnicä este foarte greu de stabilit. Ceramica portocalie cäreia C. Préda7 ii atribuie un caracter „strict autohton“ nu va intra mai tirziu in componenta ceramicii daco-getice din faza ei de apogeu, ceea ce släbeste, dacä nu respinge, un atare argument. Ipoteza dupä care ceramica de tip Alexandria nu reprezintä un produs autohton mai ales datoritä marii ei cantitäfi ridicä problema apadtéi §i a semnifica^iei ei istorice. Cu privire la acest subiect au fost formulate pinä acum douä ipoteze. Prima dintre acestea vede in ceramica lucratä cu roata о marfä de import färä sä se poatä preciza atelierele in care ea a fost lucratä.8 Ar fi posibil ca ea sä fi fost produsä in centre grece§ti sau, mai curind, in ateliere tracice din sudul Balcanilor. ín general se admite cä in Tracia ceramica cenu$ie lucratä cu roata se cunoaste incä din a doua jumätate a secolului al VI-lea i.e.n. ln secolul urmätor in regiunile maridionale se observä о mare varietate de forme care au la bazä vasele grece$ti: amfore, cratere, cäni cu о toartä, strächini.9 Faptul cä ceramica sud-tracicä reproduce forme grece$ti pe care le intilnim si in cazul de la Alexandria face plauzibilä о legäturä directä intre acestea. Avind la bazä acela$i criteriu, adicä identitatea dintre ceramica cenu$ie, lucratä cu roata, de la Alexandria $i Zimnicea, la care se adaugä 5 D. Berciu in vol. Unitate ?i continuitate in istoria poporului román, Bucure?ti, 1968, p. 57; idem, Contribuition ä I’étude de Vart thraco-gete, Bucuresti, 1974, p. 8. 6 Eugenia Popescu, in Studii si comunicäri, Pitesti, 1, 1968, pp. 57—67. 7 C. Préda, in SCIV, 21, 4, 1970, p. 575. 8 Ideea unor importuri este susfinutä de Em. Condurachi, in SCIV, 16, 1, 1962, pp. 26—29 $i I. Nestor, in Istoria poporului román (sub red. acad. A. Otetea),Bucuresti, 1970, p. 34. 9 Cicicova, in vol. Acta Antiqua Philippopolitana, Studia Archeologica, Sofia, 1963, p. 42.
