Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - I. Arheologies

ÍNCEPUTUL LATENE-ULUI LA DACO-GETI

I. H. CRISAN

Trecerea daco-getilor de la perioada hallstattianá la civiliza(ia de tip Laténe, evident superioarä, constituie una dintre problemele cele mai importante ale istoriei noastre vechi. Importanta rezidá in implica(iile majore cu consecinfe ce vizeazä atit dezvoltarea culturii materiale §i spirituale, cit §i dezvoltarea social-politieä a strämo$ilor nostri.1 Era deci firesc ca acestei probleme sä i se fi acordat о deosebitä important in literature de specialitate, färä sä se fi ajuns insä la rezultate pe deplin multumitoare sau la elucidarea numeroaselor aspecte pe care le implicä. Printre acestea la loc de frunte se situeazä cea a fixärii in timp a momentului, a spatiului pe care s-а produs $i a influentelor sub care a avut loc.

Laténe-ul se caracterizeazä prin: mari progrese fatä de epoca anterioarä, concretizate ín generalizarea metalurgiei fierului, a armelor si uneltelor din fier, generalizarea rotii olarului, dezvoltarea aristocratiei tribale si in sfirsit, intensificarea schimburilor comerciale.

Cu privire la subiectul care ne preocupä s-а emis pärerea cä trecerea la civilizajia de tip Laténe s-а fäcut diferentiat, atit ca timp, cit §i ca intensitate $i cä ar fi existat о asa numitä zcfnä istro-ponticä care ar fi cunoscut un decalaj serios, trecind cu mult mai devreme la о civilizafie superioarä, datoritä influentelor exercitate de cultura sud-tracicä, in contrast cu spatiul intracarpatic care ar fi rämas in urmä §i care $i-ar fi dezvoltat firesc cultura traditionalä de tip hallstattian. Trecerea la epoca Laténe in zona istro-ponticä ar fi fost pregätitä incä din secolul al VI-lea i.e.n., iar о datä cu secolul urmätor ne-am afla chiar in plinä epocä Laténe.1 2 Am avea ín acest fel un Laténe corespunzätor Laténe-ului vechi vest- §i central-european (Laténe A si В in cronologia lui Paul Reinecke)3 care a luat nastere numai pe о anumitä zonä a ariei de räspindire a dacogetilor, färä sä se fi difuzat nici mäcar pe intreg teritoriul tärii noastre.4

1 A se vedea in acest sens monográfia noasträ Burebista si epoca sa, Bucuresti, 1975, p. 9 §i urm.

2 D. Berciu, Arta traco-geticä, Bueuresti, 1969, p. 13.

3 P. Reinecke, Mainzer Aufsätze zur Chronologie der Bronze Eisenzeit, Bonn, 1965, pp. 88—144 (reeditare).

4D. Berciu, in Dacia N. S., 1. 1957, pp. 133—142; idem, in SCIV, 11, 1960, pp. 261—283; idem, Zorile istoriei, in Carpafi si la Dunäre, Bueuresti, 1966, pp. 287—302; idem, Romania before Burebista, Londra 11967), pp. 136—148; idem, Arta traco-geticä, Bueuresti, 1969, pp. 10—13; C Préda, in Materiale, 6, 1959, pp. 251—261; Materiale, 7, pp. 209—-212; idem, in Dacia, N.S., 3, 1959, pp. 179—194; idem, in SCIV, 11, 1960, 1, pp. 25—36; SCIV, 21. 4. 1970, pp. 571—578; R. Vulpe, in Istoria Romäniei, 1. 1960, p. 223; idem in Dacia, N.S., 4, 1960, p. 309; idem Asezäri getice din Muntenia, Bucuresti, 1966, p. 17; idem, in Studii ?i Comunicäri, Pitesti, 1968, pp. 44—45; Al. Vulpe, Necropola hallstattianä de la Ferigele. Monografie arheologicä, Bueuresti, 1967, p. 104.