Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
48 VALERIU LAZÄR 32 aparfinínd unor strächini §i cesti era $i о ceascä fragmentarä, cärämizie. О fusaiolä provine din aceastä groapä. Resturile litice-atipice (aschii de cuartit). Cele osteologice erau de ovine §i cervidee. Depunerile arheologice erau in nivelul superior al gropii. Groapa nr. 4 (D/F; pl. V/5). A fost dezvelitä ín mijlocul casetei F. Are aceeasi formä rotunda, ceva mai largä (1,20 m), dar mai pufin adincä decit groapa nr. 3 (0,30 m). Peretii ii erau perfect verticali; fundul rotund, drept, plat, ii era in nivelul inferior al stratului galben lutos. Urmele arheologice din umplutura gropii (pämint cafeniu inchis si galben lutos, cu concrefiuni calcaroase) au fost modeste: fragmente ceramice, aparfinínd unor cäni §i cesti; cenuijä $i cärbune; citeva fragmente litice, atipice $i osteologice. Ultimele apartin unor bovine, cabaline, bour $i mistref. Groapa nr. 5 (DIG; pl. V/5; IX/2) Situatä in vestül casetei G, in apropierea peretelui vestic al locuinfei nr. 5, groapa s-а conturat, prin forma ei circulars, sub nivelul actual (—0,40 m) §i a avut fundul in stratui galben nisipos. In partea superioarä a avut un diametru de 1,10 m. Diametrul fundului, plat, era de 0,80 m. Peretii — oblici. Adincimea gropii a fost de 1,05 m. Depunerile arheologice din pämintul de umpluturä al gropii (cafeniu inchis, galben lutos, cu concrefiuni calcaroase) au fost la nivelul superior §i mijlociu. Ele erau constituite din ceramicä fragmentarä, cärbune, cenusä, bucäti mici de chirpic ars, melci si resturi litice si osteologice. In inventarul ceramicii se recunosc forme de vase mari, castroane, strächini si cäni. Fragmentele litice sint aschii de cuartit, färä urme de prelucrare. Din groapä provin si frei fragmente de ri$nifä. Resturile osteologice apartin unor bovine, ovine si cervidee. Groapa nr. 6 (D/G; pl. V/6) Situatä „in linie“ cu precedenta, la cca 1,50 m distanfä, s-а conturat la acelasi nivel (0,40 m), dar a fost mai pufin adincä (0,85 m). A avut forma rotundä, mai largä (diametrul gurii = 1,40 m), fundul, rotund, plat. Peretii oblici, aveau о u.soarä fäfuialä de pämint. Pämintul de umpluturä (galben humos, cafeniu inchis, amestecat cu galben lutos) avea in partea superioarä si mijlocie a gropii bogate urme arheologice. Fragmentele ceramice apartin unor vase mari, castroane, strächini si cäni. Resturile osteologice apartin bovinelor, ovinelor, suinelor si mistrefului. Groapa nr. 7 (D/G; pl. V/7) Pe aceeasi linie cu gropile nr. 5 si 6, situatä ín vestül casetei G, groapa are aceeasi formä — rotundä. Diametrul gurii ii era de 1,10 m, al fundului de 0,80 m. Perefii aveau о usoarä fäfuialä de pämint galben humos. Pämintul de umpluturä, acelasi, avea bogate depuneri arheologice
