Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
33 SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 49 in nivelul superior. Spre mijlocul ei depunerile erau de asemenea bogate §i concentrate, dense. Dintre fragmentele ceramice se pot reconstitui forme ale unor vase mari, strächini §i cäni. Resturile litice sint atipice. Cele osteologice apaiéin bovinelor, ovinelor, cabalinelor, bourului §i cervideelor. Groapa nr. 8 (G2; pl. IX/3) Situatä aproape in mijlocul sectiunii (m 10,30—11,50), s-а conturat incä in nivelul superior al stratului galben lutos, la —0,45 m (ca toate gropile sectiunii), prin forma ei rotundä. Adincä de cca 0,70 m, cu un diametru a fundului de cca 1,40 m, groapa avea forma de pungä, cu gura in pilnie, gitul putin strins. Fundul — larg, plat. In partea superioarä groapa era umplutä cu pämint negru, cu urme de arsurä, cenu$ä §i cärbune. Spre fund (0,70—1,00 m) pämintul negru era amestecat cu pämint galben cu concretiuni calcaroase ?i cu multä cenu$ä. Inventar: ceramicä, resturi osteologice. Ceramica: fragmentarä, in majoritatea ei cärämizie, apartine unor vase mari, strächini, cäni $i cesti, ín maré parte omamentate. Pe unele vase, indeosebi mari, crustä de calcar. Resturi osteologice: cervidee. Groapa nr. 9 (G2) Situatä intre m 12—13,30, groapa a apärut, prin forma ei relativ rotundä, ín profilul estic al sectiunii, la —0,40 m. Pentru degajarea ei s-a deschis о casetä (1,80 mX0,70 m). Putin mai adincä (0,40 m) groapa a avut fundul alveolat. Spre fund avea depus pämint negru, amestecat cu pämint galben cu concretiuni calcaroase, chirpic ars, resturi litice §i fragmente ceramice. Ceramica: fragmentarä, majoritatea cärämizie, era a unor vase mari, castroane, strächini, cäni; о parte ornamentate. Resturile litice-atipice; unele cu urme de prelucrare. Groapa nr. 10 (G2) Apärutä ín profilul estic al sectiunii (m 14,50—16), unde s-а conturat in nivelul superior al stratului galben lutos, la —0,45 m, groapa a fost degajatä printr-o casetä (1,90X1,80 m). Ea a avut gura largä, ovalä, peregi arcúiéi, fundul usor alveolat. Inspre fundul ei a apärut о altä groapä, de aceeasi formä, dar mai adincä. In interior groapa a avut ca umpluturä pämint negru, amestecat cu cenu^ä, cärbune, pu(in chirpic märunt ars, fragmente ceramice, litice §i osteologice. Spre fund densitatea vestigiilor arheologice a fost mai mare, dar pämintul negru, amestecat cu pämint galben cu concretiuni calcaroase, a fost separat de douä nivele subtiri de cenusä. 4 — Marisia vol. VII
