Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Note
5 COLECTIA „MIHAIL M. CAMPEAN“ 453 1676, in Silezia (pl. LXVI/4, nr. inv. 6268/3), una din bronz (10 polture) emisä de Francisc Rákóczi al II-lea in 1705 (pl. LXVI/5, nr. inv. 6268/4). IV. Ceramica Un loc important in materialul arheologic descoperit in vechea a?erzare neoliticä din „Torma?“ il ocupä ceramica. Cél mai vechi strat de culturä pus in evidenfä cu ajutorul ceramicii, aparfine culturii Cris, culturä care stä la baza neoliticului de pe teritoriul Romäniei. Fragmented ceramice descoperite provin de la vase de mari dimensiuni, unele cu picior ínalt in forrná de soclu, de culoare ro?ieticä, find lucrate dintr-o pastä impurä, lutul avind in compozifia sa о cantitate apreciabilä de pleavä ?i nisip fin (pl. LXVII/1, nr. inv. 6281/1—4). Pe acest strat cultural s-а dezvoltat mai tirziu о a?ezare cu ceramicä de tip Petre?ti (pl. LXVII/1, nr. inv. 6280/1, 6, 9, 10, 16, 17). Materialul ceramic descoperit dovede?te о interferentä dintre cultura Petre?ti, earacteristicä bazinului mijlociu al Muresului si cultura Ariusd, caracteristicä pentru estül Transilvaniei, cu influenae Tisa ?i Baden4. Din perioada neoliticä mai mentionäm un interesant capac de vas, de forrná rotundä, din ceramicä rosie, cu trei gäuri pentru fixare (pl. LXVII/2, nr. inv. 6264), citeva greutäfi pentru räzboiul de fesut vertical (pl. LXVII/3), precum ?i prisnele de fus, din lut, de diferite forme ?i märimi (pl. LXVlI/4), fapt care ne indicä practicarea torsului si a (esutului de cätre triburile neolitice de la Goreni, Dedrad ?i Bato§). Plastica este reprezentatä prin idoli ?i fragmente de idoli, precum ?i din fragmente de figurine. Remarcäm un idol feminin, in pozifie cvasi-?ezindä, avind forme steatopige (pl. LXVII/5), nr. inv. 6108), douä fragmente de idoli de forrná tetraedricä, cu ochii puternic marcati prin douä linii incizate, nasul fiind realizat prin impresiunea lutului cu douä degete in zona pome^ilor obrajilor. In perioada de tranzitie spre epoca bronzului, pe fondul culturii Petre?ti s-а dezvoltat о ceramicä caracteristicä culturii Cofofeni, material bogát reprezentat in cadrul inventarului ceramic. Din rindul acestuia remarcäm trei vase-ulcior de culoare cenu?iu-inchis, cu corpul bombát §i buza räsfrintä, unul dintre eie avind toarta suprainälfatä (pl. LXVIII/1, nr. inv. 6254—6256). Ele sint ornamentate cu benzi incizate vertical, in cadrul cärora s-а utilizat motivul „ramurii de brad“, unul din vase avind ?i toarta ornamentatä cu mici incizii, iar altul, neornamentat, are о toartä-buton orientatä in sus. Puncte cu descoperiri Cofofeni s-au mai identificat la vest de Dedrad, lingä grajdul C.A.P., la nord de Bato?, lingä cursul piriului Luf ?i la nord-est de Bato?, pe terasa de la „Cetate“. Pe teritoriul comunei Bato? au continuat sä existe a?ezäri statornice ?i in epoca bronzului. Astfel, pe vechiul fond Cofofeni apar vase ceramice caracteristice culturii Schneckenberg ?i Wietenberg, douä asemenea a?ezäri fiind identificate in hotarul satului Dedrad, pe valea Logigului. 4 N. Vlassa, ActaMN, VI, 1969, p. 30.
