Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Note

454 MIHAI PETICA 6 Din perioada de inceput a epocii fierului (Hallstatt A) remarcäm ce­­ramica neagrä ?i brunä, lustruitä, decoratä cu caneluri paralele orizon­­tale, descoperitä in a?ezarea de sub viile Dedradului spre Goreni ?i pe valea Logigului (pi. LXVIII/2, nr. inv. 6279/1, 2, 9, 10, 13, 14, 16). Tot in viile Dedradului, in anul 1965, la 0,70 m adincime s-а gäsit, intr-o groapä säpatä ocazional, aläturi de pämint ars, о mare cantitate de griu carbonizat ?i fragmente ceramice din vase caracteristice sfir?itului prí­méi epoci a fierului, Hallstatt D. Pasta acestor fragmente concine ca degresant nisip ?i pietricele márunte, iar fragmentele sint decorate cu un briu alveolar inait, cu alveolele puternic reliefate (pl. LXVIII/4, nr. inv. 6290/1, 2, 10). Remarcäm aici un vas miniatural de forma unui butoia? (pl. LXVIII/4, nr. inv. 6290/13). La Dedrad, in vecinátatea castrului roman de la Brincovene?ti, cu prilejul lucrärilor agricole s-а descoperit о a?ezare daco-romanä, de unde au fost scoase fragmente ceramice dacice (pl. LXIX/1, nr. inv. 6290/14—16 ?i románé (pl. LXIX/2, nr. inv. 6286/4, 25, 29, 41, 76, 82, 90). Ceramica dacicä rudimentarä, de culoare cenu?ie, este neglijent lucratä manual, dintr-un lut cu multe impuritä(i ce alcätuiesc degresantul, frag­mentele descoperite fäcind parte din vase mari, cu profilul aproape drept, ornamentate sub bűzé cu un briu in relief, cu alveole neregulate fäcute cu degetul. Un alt fragment descoperit face parte dintr-un vas miniatural, rupt in douä longitudinal, de culoare cenu?ie (i:4 cm, 0 bű­zei 3 cm, 0 fund 2 cm). Ceramica romanä de culoare ro?catä este con­­fecfionatä dintr-o pastä finä, bine arsä. Remarcäm un vas miniatural cu toartä, cu corpul puternic bombát, búza evazatä, avind ca decor douä linii orizontale incizate, amplasate aproximativ in mijloc (i : 5,5 cm, 0 bűzei 4,2 cm, 0 fund 2,2 cm, 1. max. 5,7 cm) ?i un fund inelar de strachinä, avind la suprafafä un slip ro?u-cärniu, probabil imitafie „terra sigillata“ de tip Criste?ti (pl. LXIX/2). Continuitatea populafiei daco-romane in timpul migratiilor ?i exis­­tenta unor a?ezäri statornice in perioada prefeudalá, este atestatä pe teritoriul comunei Bato? prin descoperirile arheologice de lingä grajdu­­rile C.A.P. Bato?, unde s-а identificat о a?ezare din sec. IV e.n. de tipul Sintana de Mure?5 (pl. LXX/1, nr. inv. 6289/9, 14, 19 ?i 6274/1, 3, 10, 13, 14, 19). In punctui „La cruce“, intre Dedrad ?i Goreni, este atestatä о alté a?ezare d in sec. V e.n. de unde s-а recuperat un vas expus in Muzeul judefean Mure? din Tirgu-Mure?. Ceramicä prefeudalá din secolele VII—IX a fost gäsitä lingä viile din Dedrad ?i „Torma?“ in cantitäti considerabile (pl. LXX/2, nr. inv. 6277/1—4, 6275/1—8). Cea din sec. VII nu mai prezintä finetea caracte­­risticä perioadelor anterioare, e lucratä manual ?i ornamentatä cu incizii adinci. Ceramica din sec. VIII—IX, brunä-ro?ie, cu nisip in compozitia pástéi, este decoratä cu briuri de linii subtiri in val, multe fragmente provenind de la vase mari cu búza evazatä, ingustä ?i subfire. 5 A. Zrínyi, Marisia, VI, 1976, p. 129.

Next

/
Thumbnails
Contents