Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
34 VALÉRIU LAZÄR 18 Ca topoare s-au descoperit un topor din bazalt, de culoare gri inchis (caseta F1; —0,80 m; pl. XIII/5). Toporul avea ceafa cilindricä; el pästreazä numai partea dinspre tűi?, care ü este arcuitä. Ре о fatä are о crustä puternicä de calcar. Alte cinci topoare inträ in tipul toporului-panä. 1. — (pl. XII/6) fragmentar, din gránit, de culoare gri inchis, a fost descoperit in 1974 (sectiunea D; m 16; —0,80 m). Pe fete toporul are о crustä puternicä de calcar. 2. — (pl. XI/5), intreg, din porfir granitic de culoare cenu$ie inchisä, a fost descoperit tot in 1974 (D; m 15—16; —0,70 m). Piesa are muchia si tűidül pufin lövi te: pe fete crustä puternicä de calcar. 3. — (pl. XIII/2), tot fragmentar, din gránit de culoare gri, a fost descoperit in 1975 (caseta Gi; —0,60 m). Are de asemenea о puternicä crustä de calcar, pe fefele laterale, care ii sint lovite de vechime. Ultimele douä piese, de asemenea fragmentare, au fost descoperite in 1976. 4. — (pl. XI/2), din gránit, de culoare cenu^ie (Gi; —0,30 m) avea muchiile te$ite. 5. — (pl. XI/4), din porfir granitic, de culoare neagrä, descoperitä in aceea$i casetä, la —1,10 m, avea täi$ul arcuit $i crustä de calcar. Slefuitorul (frecätorul) din andezit, de culoare gri, cu inceput de perforare, a fost descoperit in sectiunea D (m 14; —0,70 m). Acestor piese li s-ar putea asocia 4 fragmente de risnitä, douä descoperite in caseta Gi, una in caseta Fi, una in secfiune (m 14, toate la —0,70 m, $i 3 fusaiole. Din os §i corn provin din locuinfä о sulä $i о säpäligä. Sula (pl. XIV/1), din colt de lup, fin lustruitä, cu ambele capete ascutite, a fost descoperitä in 1976 (Gi; —0,70 m). In sectiunea longitudinalä este ovoidalä; ea are о lungime de 3,8 cm. Säpäligä (pl. XVI/1), descoperitä in 1974 (secfiunea D; m 14; —0,70 m), a fost din corn de cäprior. Ea a avut in partea superioarä, spre mijloc, о gaurä de inmänusare rotundä. Lungimea piesei a fost de 11,2 cm, a gäurii de inmänusare de 1,1 cm. Fire$te acestor piese finite din os li se adaugä numeroase resturi osteologice descoperite in locuinfä de: bovine, ovine, suine, cabaline, carnivore, bour, mistref $i cervidee. In exteriőrül locuintei (nord-vestül casetei F\) a fost dezvelitä о groapä (nr. 2; pl. V/2), care a apartinut, probabil, locuintei. Locuinfa nr. 5 (D; pl. XI/5; XIV?3, 4). Locuinfä de dimensiuni mai mici, situatä la vest de locuinta nr. 4 (m 17—25), avea nivelul de cälcare la ■—0,80 m $i, ea, s-а delimitat tot prin marea densitate de chirpic ars concentrat. Limita ei nordicä a fost surprinsä in caseta F, in colful nord-estic a cäreia, la —0,75 m, era о vaträ. Vatra (pl. V/5) s-а conturat, la —0,75 m, prin postamentul ei mai ridicat cu cca 20 cm fatä de nivelul de cälcare al locuintei. Forma ei era dreptunghiularä, alungitä (1,15 mX0,50 m). Postamentul ii era constituit dintr-un strat de pietre „mozaicate“, fefuite cu lut, care
