Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
19 SÄPÄTUEILE DE LA $INCAI (I) 35 a primit, sub influenza intensitä(ii focului, forma unei cruste alb-cenu§ii pietrificate. Spre mijloc postamentul vetrei era putin alveolat. Sub postament pämintul a fost puternic inro^it ре о grosime de cca 15 cm. Pe postament vatra a avut un inventar divers: fragmente ceramice, intre care si о cea$cä fragmentarä, douä fusaiole, bucäti de chirpic ars, märunt, unele cu amprente de nuiele, fragmente litice ?i resturi osteologice de ovine, suine, cervidee. Limita sudicä a locuintei era in caseta G. Prin contururile fixate de masa de chirpic locuinta era de cca 11 mX6 m $i avea о forma dreptunghiularä alungitä, cu orientarea N—SV. Structura podinei avea multe asemänäri cu cea din locuinta nr. 4. Masa de chirpic ars din centrul locuintei avea о grosime de cca 20—25 cm. In aceastä parte, ca §i pe laturile vesticä §i sudicä, fragmentele de chirpic stäteau in fi§ii paralele intre eie §i aveau amprente de birne groase sau pari pe fafa inferioarä (spre sol), amprente paralele care alternau cu altele semicirculare. La unele pärfi din centrul locuintei chirpicul avea forma unor pläci mari, plate, pe fata superioarä, sudate de о lutuialä galben-cärämizie, care prezenta u$oare fisuri. Ca §i in cazul locuintei nr. 4 au existat bucäti de chirpic deformat prin calcinare, indeosebi in pärtile marginale ale locuintei, care, datoritä intensitäfii cäldurii incendiului, au primit о culoare alb-gri. Eie erau ioarte u$oare §i, aparent, spongioase, pästrind amprentele de pari sau birne. Deseori diametral acestor amprente ajungea la 10—13 cm. Spre pärtile periferice ale locuintei densitatea chirpicului a fost mai micä; aici podina s-а pästrat doar prin fragmente de chirpic fätuit. Ca §i locuinta nr. 4, locuinta a avut un inventar foarte bogát §i divers. In perimetrul ei au fost descoperite vase intregi ?i fragmentare care, prin forma lor, apar(in unor vase mari, castroane, strächini, cäni, ce$ti. De pe platforma locuintei provin $i douä fusaiole, о lingurä fragmentarä si un mosor din lut. In locuinta s-а descoperit, in 1974, (D; m 25; —0,90 m), о spiralä din sirmä simplä de cupru (pl. XVII/4), fragmentarä, contorsionatä, cu sectiunea rotundä, lungä de 0,11 m, cu diametral de 0,01 cm. Provin de asemenea din aceastä locuintä trei topoare fragmentare, de tip panä, trei slefuitoare $i о ri^nifä fragmentarä. 1. — (pl. XI/3), din bazalt, de culoare gri deschis, a apärut la —0,20 m (caseta F). 2. — pierdut, din bazalt, de culoare gri-verzuie; a provenit de la —0,45 m (caseta G). Piesa a$chiatä, avea pe ea pigmenti pronuntati de calcar. 3. — (pl. XIII/1), din gránit, de culoare gri-neagrä, a fost descoperit in aeela$i loc (-—0,45 m). El are muchia arcuitä $i forma il apropie mai mult de tipul topor-daltä. Slefuitoarele (frecätoarele) au fost descoperite in 1974 $i 1975. Primul ^lefuitor a fost descoperit in sectiune (1974; m 22—23; —0,25). Este din
