Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
ST AREA DE SPIRIT A POPULATIEI IN 1921 301 De aceastä data ne oprim cu mai mare aten^ie asupra raportului polifiei judefului, inaintat prefecturii, prin care se semnala cä „s-au luat mäsuri de siguran^ä in comunele urbane ?i rurale, indeosebi in Augustin, Raco?u de Jos ?i Cop?a Micä. ín Sighi?oara nu s-au fäcut descinderi la frunta?ii comuni?ti, nefiind bänui^i. In Media? s-au fäcut ín seara zilei de 30 aprilie perchezi^ii domiciliale la capii comuni?tilor: Josif Kajlik, Josif Minsk, Nicolae Com?a ?i Iulisca Baraba?. S-au gäsit numai la Josif Kajlik instrucfiunile date de centrala din Bucure?ti pentru ziua, de 1 Mai. Comunistul Nicolae Coman a fost arestat ?i tinut о zi la politie. S-а confiscat de la comunistul Stefan Galamb ziarul „Dolgozók Lapja“ din Tirgu- Mure?. ín ziua de 1 Mai a inceput adunarea social-democrat,ilor in hotelul „Strugure“. Comuni?tilor Carol Pongrátz, Mihai Szűcs, Stefan Galamb, loan Albu li s-а confiscat ziarul comunist „Desteptarea“, pe care incercau sá-l distribuie in rindurile muncitorilor. Raportul polifiei de siguranfá din 6 august 1931 mai semnaleazä: „capii comuni?ti Gheorghe Vaida, Nicolae Com?a ?i Andrei Baraba? din Media? au proiectat finerea la 1 august a unei adunari clandestine pentru comemorarea zilei“, dar au fost „arestati si refinufi la comisariat, fapt care a inláturat orice mi?care“78. Trebuie sä subliniem consecvenfa cu care Partidul Comunist Román ürmärea sä organizeze activitatea muncitorilor, precum ?i faptul cá se folosea cu intensitate presa comunistä ca mijloc de propaganda ?i agitafie in rindul maselor; pe de altä parte, mai semnaläm faptul desprins cu claritate din informabile date de police cä, aläturi de activitatea comuni?tilor se semnaleazä ?i activitatea social-democratilor, ceea ce confirmä pe deplin ideea cä s-а actionat de jos. Exemplul ni-1 oferä si orasul Media?, pentru incheierea Frontului unic muncitoresc de luptä impotriva asupririi sociale. Totodatä mai subliniem cä in rindurile partidului comunist i?i desfä?urau activitatea deopotrivä romäni ?i maghiari, care luptau cu acelea?i mijloace contra regimului burghezo-mosieresc, care supunea clasa muncitoare la exploatare, iar in perioada pe care о analizäm ofensiva acestui régim s-а manifestat in aceea?i mäsurä impotriva tuturor oamenilor muncii, indiferent de nafionalitate. Este un exemplu de felul cum partidul comunist a unit sub acela?i drapel proletariatul, indiferent de na^ionalitate, ?i l-а condus in lupta indreptatä impotriva capitali?tilor ?i mo?ierilor. Färä indoialä cä in intreaga j;arä, deci ?i muncitorii din judeful Tirnava Mare treceau printr-o situate foarte grea ?i, cu toate cä in lupta lor au trecut la ofensivä, n-au reu?it sä iasä din impas pentru un moment. In aceste condici, muncitorii ?omeri s-au räspindit la muncile agricole. Este о situafie la care au recurs pentru faptul cä nu aveau de lucru, pentru cä ace?ti muncitori proveneau din rindurile färanilor, fiind locuitori ai comunelor din preajma centrelor industriale ale judefului ?i au avut posibilitatea sä recurgä la sprijinul pärinfilor, frafilor ?i altor rude, in schimbul participärii la muncile agricole. Aceasta nu a fost о simplä participare la muncä. Ajun?i ín sate, au continuat munca politica /8 Ibidem, dos. 2/1931. 17
