Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
302 VASILE POPA 18 de la om la от, räspindind ideile comuniste §i au participat la diferite acfiuni protestatare. De altfel, acest lucru rezultä $i din informafiile date de polifie, care precizau cä in 10 august in comuna Agnita a fost hotaritä о adunare privitoare la „camätä“, „adunarea nu s-а finut“79. Ace$ti muncitori, ráspinditi aproape in toate satele judefului, au dús cu ei, pe lingä ideile pe care le susfinea Partidul Comunist Román, ?i material de propaganda, pe care 1-au räspindit. La о astfel de situate se referá raportul postului de jandarmi din Hendorf, care comunica prefectului cá in ziua de 22 august 1931 a confiscat de la preotul loan Dobrea, economul Iosif Catanä si loan Birsan, tofi din comuna Reti§, cite 2 exemplare din ziarul comunist „De^teptarea“, organ oficial al Asociafiei culturale a muncitorilor románi din America, ce apare in ora?ul Detroit Michigan, exemplarele din 28 iunie §i 26 iulie. A confiscat de la numitul Ion Catanä §i calendarul sus-zisului ziar „De^teptarea“. Acestea au fost trimise din America de locuitorul Nicolae Catanä, fratele lui Iosif din Reti§“80. Iatä, de-acum, un element nou in activitatea comuni$tilor: legäturi cu cei care luptau impotriva exploatärii omului de cätre от, in afara granifelor färii. A§a dupä cum am arátat, Partidul Comunist Román a cäutat diferite cäi $i mijloace pentru a räspindi inväfätura marxist-leninistä $i a mobiliza masele muncitoare la luptä. Acest lucru se desprinde §i din ordinul pe care prefectura judefului Tirnava Mare l-а adresat prim-pretorilor §i notarilor, fäcindu-le cunoscut cä „La diferite oficii po$tale din judej s-au primit colete expediate din Bucure$ti pe adresa unor säteni, avind indicat ca confinut: gulere, rufe, cravate etc. Asemenea colete sä fie deschise in prezenta notarului sau a $efului de post $i, in caz cä se vor gäsi manifeste comuniste, sä fie confiscate §i sä se dreseze actele legale“81. Aceasta insemneazä cä, comunistii s-au adaptat la noile con difii, dar nici polifia regimului burghezo-mo?ieresc nu a rämas pasivá. A?a dupä cum s-а väzut, in satele judefului starea de spirit a populafiei era urmäritä cu atentie de jandarmi, care informau cu regularitate forurile superioare. In urma colectärii unor astfel de informafii, Legiunea de jandarmi Timava Mare a comunicat prefecturii cä secfia de jardarmi din Cop$a Micä a raportat cä: „In public circulä zvonuri cä statul ar fi luat mäsuri sä facä о lege in baza cäreia sä nu se mai pläteascä salariile $i soldele la funcfionari $i militari ?i nici la pensionari, pe lunile pe care nu s-au primit drepturile §i nu se vor mai pläti pinä la 1 I 1932“. Legiunea de jardarmi ruga prefectura sä dea „o dezminfire in presä“82. Desigur cä aceastä dezminfire nu s-а mai fäcut, zvonurile adeverindu-se. Toate acestea, coroborate cu interpelärile unor deputafi, confirmä pe deplin starea generalä de neliniste a populafiei din judeful Tirnava Mare, stare care se manifesta sub acelea§i forme, sau, uneori, chiar mai violente, §i in alte pärfi ale färii (Ia?i, Sibiu, Timava Micä, Turda etc.). 79 Ibidem, dos. 2/1931, 80 Ibidem, dos. 2/1931, r 81 Ibidem, dos. 1/1931, 87 Ibidem, dos. 2/1931,
