Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
300 VASILE POPA 16 toare, mai ales din Media?. In aceste conditi, comuni?tii au inceput sä-?i reorganizeze nucleele lor in fabrici. Dacá muncitorii incercau sä foloseascä diferite forme ale luptei, funcfionarii ?omeri, care nu s-au putut ridica la con?tiin^a inaintatä caracteristicá clasei muncitoare, au cáutat sä iasä din mizerie pe alte cäi, unii punindu-?i capät zilelor, cum a fost cazul funcjionarului Vasile Dumitrescu de la Administrata financiarä73. Nici in luna martié situafia nu s-а imbunätäfit, fapt care determinä politia sä raporteze cä „fabricile din Media? concediazä muncitorii mereu, sporind numärul ?omerilor, iar primäria nu mai acordä ajutoare, ceea ce a fäcut ca ?omerii sä se agite, iar comuni?tii sä facä propagandä in rindurile celor nemuljumit. In acela?i raport se fäcea menfiunea cä „nemulfumirile se menfin in general ?i in rindurile funcfionarilor ?i ofiterilor“74. La 1 aprilie 1931, raportul consemna „din nou stagnarea comerfului, economiei ?i industriei“, pentru ca sä mai arate cä „uzinele „Westen“ din Media? au incetat producta pinä la 20 aprilie“, iar cu privire la activitate a comuni?tilor, care nu era deloc scäpatä din vedere, se raporta cä „ ... au continuat activitatea clandestinä, dar au organizat ?i „Uniunea de gimnasticä a muncitorilor medie?eni“, cu elemente tinere de la 17 ani in sus, cu scopul afirmativ de a cultiva sportul, in fond insä acest tineret se va educa dupä principiile comuniste, sub diferite forme. Starea de nemul^umire se menfine intre functonari ?i ofi^eri“75. Pe lingä elementele de luptä ale clasei muncitoare, in conditiüe stärii de spirit ре care о cunoa?tem, apare un element nou ?i anume preocuparea pe care о are Partidul Comunist Román pentru a-?i extinde activitatea in rindurile tineretului. Este prima semnalare prin care se confirmä faptul cä tinerii sint cuprin?i in sfera de influenfä a elementelor comuniste in ora?ul Media?. La Media?, pe lingä fabrica „Westen“, in perioada respectivä ?i-a incetat lucrul pentru cel putn 6 luni, ?i fabrica de sticlä, incepind cu 1 aprilie, concediind mai mult de 100 de muncitori. Polita a informat prefectura cä „in urma noilor concedieri, numärul ?omerilor a trecut de 500, iar primäria nu mai acordä ajutoare numai muncitorilor bolnavi. Printre ceferi?ti se observä nemulfumiri din cauza concedierilor, precum ?i din cauza mäsurii luate de autoritäti ca unii muncitori sä fie transferat in alte localität mai indepärtate76. Este vorba de un alt element care se referä la deruta in care se gäsea guvernul, actionind chiar ?i in directia unor mäsuri de transferare a muncitorilor in alte localität, considerind cä prin aceasta va släbi activitatea organizatä a clasei muncitoare. Dar färä indoialä lucrurile nu s-au intimplat a?a, activitatea comuni?tilor s-а intensificat, incit polita a fost nevoitä sä raporteze din nou prefecturii cä „pentru ziua de 1 Mai comuni?tii au luat mäsuri de organizare“77 ?i s-au intreprins actuni de prevenire a evenimentelor. 73 Ibidem, dos. 2/1931, 74 Ibidem, dos. 2/1931, 75 Ibidem, dos. 2/1931, 76 Ibidem, dos. 2/1931, 77 Ibidem, dos. 2/1931,
