Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
13 SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 29 In afara locuin^elor, in sectiune au fost descoperite 10 gropi (pl. VII/16—20; IX/4, 5, 6). Douä dintre eie (nr. 16, 17; pl. VII/16, 17) au fost ín caseta a propriu-zisä, in vestül ei, apropiate de locuinta nr. 8. Alte trei gropi (nr. 18, 19, 20; pl. VII/18, 19, 20) au fost in partea de nord a casetei (in zona unde s-а prelungit caseta), apropiate $i eie de locuinta nr. 8. Celelalte gropi (nr. 21—25) au fost intre m 14—20 ai sectiunii G3, la distante relativ egale intre eie: douä in peretele estic (nr. 21, 24), douä paraleie (nr. 22, 25), in peretele vestic. Groapa nr. 23 a fost in mijlocul celorlalte. Ca si cazul locuintelor, gropile con(ineau depuneri arheologiee. Sectiunile H ?i J au acelea$i depuneri arheologiee. In sectiunea H, de?i s-а säpat pinä la stratui de prundi?, nu-a descoperit nici о urmä arheologicä, ceea ce este о dovadä cä asezarea nu a cuprins si mamelonul secund. De altfei unele sondaje pedologice efectuate in anii 1971—1972 pe acest mamelon nu au depistat nici о urmä de culturä arheologicä, a$a cum a confirmat §i säpätura din sectiune. In seefiunea J, intre m 2—3, la —0,50 m, a fost dezvelitä о vaträ de foc. Sub stratui vegetal, de humus, in stratui negru pigmentat, la —0,45 m intre m 5—9, au fost descoperite fragmente ceramice apartinind, in general, unor vase mari (amfore, strächini) §i fragmente mari de chirpic ars cu amprente pronuntate, longitudinale, de pari. Sondaje mici, efectuate (1977) de elevi ai $colii din localitate, pe panta din zona sectiunii, au arätat, prin fragmentele ceramice descoperite la adincime (—0,50 m), in stratui negru pigmentat, cä a?ezarea s-а intins $i pe pantä pinä la drumul de hotar, comunal. Sectiunea K, deschisä in estül platoului, in saua care leagä cele douä mameloane ale Cetätii, trebuia sä precizeze daeä terasa asezärii are sau nu in aceastä zonä amenajäri artificiale (eventuale santuri de apärare). Interesül de a cunoa^te structura terasei aici era cu atít mai mare cu cit, in locul unde urma sä se sape sectiunea, curbura, care separä cele douä mameloane (dintre care doar unul a fost locuit), este destul de pronuntatä. De$i ín sectiune adincimea säpäturii a atins 3,60 m nu s-au constatat ürme de amenajäri artificiale. In profilul sudic al sectiunii (pl. IV/4) stratui cafeniu ínchis de la baza depunerii este suprapus de un strat galben lutos, cu depuneri arheologice sporadice, strat a cärui grosime variazä intre 1,10—2,20 m. La baza lui, in caroul 15 (m 15), apar sporadic, cum am mentionat, vestigii arheologice. Stratui galben lutos este suprapus de stratui vegetal actual, constant ca grosime (0—0,40 m). Din analiza profilului se constatä totusi faptul cä depunerile arheologice, aflate la baza stratului de culturä, galben lutos (—1,92 m) sínt concentrate indeosebi in marginea terasei (m 15), acolo unde curbura devine mai accentuatä. Aceastä realitate stratigraficä si arheologicä ne deter-
