Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
30 VALERIU LÁZÁR 14 minä sä eredem cä terasa a fost amenajatä pentru locuire in marginea sa, chiar daeä aceastä amenajare a fost modestä. Prezenfa, aici, $i a unor bueäti mari de chirpic ars, cu amprente mari de pari, bueäti care au aparfinut unei locuinte (probabil bordei), este о dovadä evidentä. Vestigiile arheologice din stratui de culturä al seefiunii constau din ceramicä, chirpic ars §i resturi osteologice. Ele apar la —0,40 in caroul 8 §i apói se adincesc la —0,70 m (9), —1,15 m (10—11), —1,60 m (13), —1,70 m (15—16). Densitatea cea mai mare se constata la baza depunerii (m 15). De?i pufin numeroasä $i fragmentarä, ceramica este diversä in forme. Existä descoperite fragmente de vase mari, strächini, cäni, cesti. Un vas-tipsie, singular in toatä a$ezarea de pe Cetatea päginilor, provine din aceastä seefiune. Resturile osteologice sint de bovine, ovine, suine $i cervidee. Din aceastä seefiune provine ?i о säpäligä din corn de cerb (pl. XVI/5), fragmentatä in zona gäurii de inmänusare, lungä de 13,5 cm, cu diametrul gäurii de inmänusare de 2,2 cm, descoperitä in 1976, in caroul 9, la —0,70 m. Seefiunea L (care a incheiat campania de säpäturi de pe Cetatea päginilor) a avut о stratigrafie simplä, a$a cum este reflectatä in profilul peretelui ei estic (pl. IV/5). La bazä este un strat de prundi?, suprapus de un altui galben lutos, gros de aproape 2 m, peste care este stratui actual de humus. Cu excepfia citorva fragmente de vase cärämizii, sporadice, unele cu decor (bűze de strächini, torfi de ce$ti), descoperite intre m 1—5, la —0,60 m. seefiunea nu a confinut alte vestigii arheologice. VI. VI. TERASELE (pl. I) Ceea ce a refinut, in primul rind, atenfia tuturor celor care au cercetat Cetatea päginilor au fost terasele, unii considerind cä a$ezarea are douä terase, alfii mai adäugind acestora una. Initial, $i noi am crezut cä a$ezarea are trei terase. Säpäturile efectuate pe latura de sud-vest (seefiunea B), unde se contura о terasä inferioarä, au arätat cä Cetatea are numai douä terase. „Terasa“ conturatä pe aceastä laturä nu era decit un räzor mare, accentuat. care s-а format in urma repetatelor lucräri agricole. Prima terasä, superioarä (A) a cuprins platóul a$ezärii. Ea are о formä elipsoidalä $i dimensiunile de 50 mX25 m. Terasa are о suprafafä de 1250 m2. In partea centralä este pufin areuitä. A doua terasä, inferioarä (B) este mai mare (8850 m2). Ea inconjoarä mamelonul avind о u$oarä pantä, vizibilä indeosebi pe latura sud-vesticä. Läfimea terasei variazä. Pe latura nord-vesticä terasa are о läfime de cca 46 m. In nord, sud-estül Cetäpii ea are cca 20 m; in est (seefiunea K) terasa are abia 15 m läfime.
