Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
28 VALERIU LAZÁR 12 interior pämint cafeniu inchis, uneori negru, pigmenti de arsurä, unele chirpic ars, fragmente ceramice, litice, resturi osteologice s.a. De altfel, intreaga zonä cuprinsä intre secfiunile G2—G3 a avut numeroase asemenea gropi, care, toate, au fost deranjate, prin säpäturi improvizate ale unor amatori curioni, efectuate ín anii precedent. Peste stratui galben lutos este cei vegetal, subfire (la m 10 are 0,35 m), care se ingusteazá ?i mai mult ín panta terasei. Ceea ce se constatä evident este faptul cä depunerile arheologice din secfiune sínt mai dense indeosebi in extremitatea ei (m 1—3), aflíndu-se aici la limita inferioarä a stratului galben lutos (—0,50 m). ín ansamblul descoperirilor inträ ín aceastá portiune ?i fragmente mici de chirpic ars, cu amprente de nuiele, care au putut proveni de la о locuinfa de suprafata, dacä acestea nu ar fi apartinut locuintei din sectiunea D (nr. 5). Pufin numeroase, fragmentele din chirpic sint räzlefite, dovadä, eredem, cä ele provin din caseta G a secfiunii D, apropiatä. Descoperirile arheologice din stratui de cultura constau indeosebi din fragmente ceramice, care au apartinut unor vase mari, castroane, stráchini, cäni si ce?ti. Un vas miniatural imitä forma unui pahar. Dinire fragmentele litice, toate atipice, unele insä cu ürme evidente de prelucrare, se detaseazá un topor fragmentar din bazalt, de culoare cenuíjie ínchisá (pl. XII/4). Resturile osteologice pufine, daca exceptam pe cele din gropi, aparfin bovinelor, ovinelor $i cervideelor. Säpätura efectuatä in sectiunea G3, reflectatä in parte in profilul peretelui estic (m 15—24; pl. IV./3) aratä cä peste obi$nuitul strat de marnä-vinefie este un strat galben nisipos, gros in medie de 1,20 m, suprapus de un altul galben lutos, care, in unele porfiuni ale secfiunii, atinge grosimea de 0,80 m. Amindouä straturile confin bogate vestigii arheologice. Peste stratui galben lutos este stratui vegetal (0—0,25 m). Stratigrafia este aproape similarä $i in profilul peretelui estic al casetei f, cu deosebire cä, aici, grosimea stratului galben lutos, indeosebi ín apropierea pantei terasei, este mai mare (2,20 m). Deschiderea unor casete laterale §i in prelungirea secfiunii (a—f) a fost determinatä de dezvelirea integralä a unor locuinte de suprafafä (pl. VII), locumfe care s-au conturat incä din campania anului 1976. In suprafafa descoperitä au fost dezvelite patru locuinte (nr. 8—11), dintre care douä (nr. 8, 9) au fost dezvelite complet. Prima locuintä (nr. 8) a cuprins casetele a, b, e si, parfial, c (pl. VII). Ea a avut in partea nord-esticä о vaträ circularä (pl. VII). A doua locuinfä (nr. 9; pl. VII) a fost dezvelitä in casetele c, d §i e Si avea de asemenea о vaträ in partea nordicä (pl. VII). A treia locuintä (nr. 10; pl. VII) a fost decopertatä parfial in colful estic al casetei d. Ea a avut un cuptor (pl. VII) situat in nord-vest, din care s-а pästrat, pe platforma locuinfei, о parte din gardina §i calota lui. A patra locuinfä (nr. 11; pl. VII) s-а conturat in caseta f § i a avut in colful nord-vestic о vaträ (pl. VII). Inventarul locuinfelor a fost foarte bogát cuprinzind о gamä variatä de vestigii arheologice.
