Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
24 VALERIU LAZAR 8 strat este un altul galben nisipos (0,60—1,60 m), suprapus de un strat galben lutos, mai gros in pantä, cu depuneri arheologice. Inspre extremitatea nordicä a sec(iunii, unde panta este mai pu(.in accentuatä, depunerile arheologice au о grosime de cca 0.40 m; in pantä ele ating cca 0,80 m. Stratui galben lutos este suprapus de stratui de humus actual (0— 0,40 m), care se subjiazä treptat pe mäsurä ce se accentueazä panta terenului. In extremitatea sud-vesticä a sec(iunii (0—2 m), unde s-а deschis о casetä, säpätura a dezvelit, la baza lentilei de pämint negru, groapa unui bordei (nr. 1; pl. II/2; VIII./l) a cáréi podea era la —2,10 m. Ea era ca forrná relativ ovalä. Bordeiul n-a avut vaträ deschisä. In umplutura sa §i pe podea s-а descoperit о cantitate numeroasä de vase, unele intregibile, chirpic, fragmente litice (un topor fragmentar perforat (pl. XI/6), un frecätor §i resturi osteologice (o säpäligä din corn de cerb; pl. XVI/4). Profilul vestic al sec(iunii В (pl. II/3) reflectä in schimb parti cularitä(i in stratigrafia asezärii. Stratui gros de marná este suprapus de un strat galben nisipos, care se sub(iazä datoritä pántéi, de la 0,40 m la 0,20 m. Stratui nu confine depuneri arheologice, excep(ie о micä por(iune (m 6,80—7,80), care are, la —0,60, urme sporadice de cärbune. Peste acest strat galben nisipos este stratui vegetal actual, care se sub^iazä pe mäsurä accentuárii pántéi. In partea superioarä a pántéi el are о grosime de cca 0.40 m, in cea inferioarä de numai 0,10 m. Säparea sec(iunii В a infirmat ipoteza unei terase in aceastä zonä a Cetäfii. Profilul estic al secfiunii C (pl. II/4) are aceea$i structurä geologicä: marná, un strat galben nisipos (1,00—1,60 m), un altul — galben lutos (0,30—1,00 m), suprapus de stratui vegetal actual (0—0,30 m). Depunerile arheologice sint la baza stratului galben lutos. Intre m 1,40—7,50 ele sint la —0,80—1,20 m adincime; intre m 13—15 ele se aflá la —1,20—1,40 m. In profilul sec(iunii s-а conturat о locuintä de suprafa(ä (nr. 3; pl. II/4; V/3) $i un bordei (nr. 2; pl. II/4; VIII/2). Locuinta era situatá sub panta nord-esticá a primei terase, in prima parte a sec(iunii (m 1,40— 7,50; pl. II/4). Contururile ei au fost delimitate in sec(iune de masa de chirpic, care a apárut la —1,10. In interiorul ei (m 3) a fost dezvelitá о vaträ de foc (pl. II/4). Locuinta a avut un foarte bogát inventar ceramic, litic ?i osteologic. $i aici s-au descoperit fragmente umane. Bordeiul (m 12—15) avea platforma la —1,30—1,40 m. In coltul nordestic avea о vaträ deschisä (pl. II/4); ca $i in cazul locuin^ei, bordeiul а avut un inventar bogát §i divers. In sec(iunea D (m 42—52), in profilul sudic (pl. III). stratigrafia este pu(in diferitä fatä de stratigrafia altor sec(iuni. La baza depunerii este un strat galben nisipos, suprapus de un alt galben lutos cu depuneri arheologice. Peste acest strat este un strat cafeniu inchis cu о grosime de 1,20 m, suprapus de un altul brun (umpluturä), care in partea superioarä а terasei atinge о grosime de 1,10 m, sub(iindu-se apoi pe mäsura inclinärii terasei, ajungind la 0,30 m. Acest strat este suprapus de stratui vegetal, actual, gros in medie de 0,20 m.
