Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
SAPÄTURILE DE LA $INCAI (I) 25 9 Stratigrafia reprezentatä reflectä situatia depunerilor geologice numai intr-un segment al sectiunii D (extremitatea vesticä; m 42—52). In rest stratigrafia sectiunii este aproape identicä céléi din sectiunea C: marnä-bazä, galben nisipos, galben lutos, vegetal. Dar, de§i pare mai simplä stratigrafia in restul sectiunii, fiind in parte aproape identicä cu cea din sectiunea C, ea reprezintä in unele portiuni penduläri sensibile pe verticalä. Ele se observä indeosebi acolo unde depunerile arheologice sint mai dense, mai concentrate. Problemele complexe ridicä depunerile arheologice din aceastä sectiune indeosebi in zona ei centralä, zonä care constituie §i centrul terasei a doua. In portiunea säpatä aici aceste probleme nu vor putea fi lämurite cu precizie niciodatä intrucit stratui de culturä in aceastä zonä a fost deranjat $i deteriorat in unele portiuni de diverse lucräri agricole anterioare. Privit ín ansamblu (pl. III), profilul sectiunii D a reliefat dar douä bordeie: unul in extremitatea esticä (m 3—6; pl. III; VIII/3), altul in extremitatea vesticä (m 42—46; pl. III; VIII/4). Inspre mijlocul terasei (m 7—16) a fost о locuintä (nr. 4; pl. V/4), deterioratä partial, de mari dimensiuni, probabil cu douä incäperi, care a continut foarte bogate vestigii de culturä; о altä locuintä (nr. 5; pl. V/5) a fost surprinsä la vest de ea (m 17—25). Vetre deschise au fost descoperite in carourile 35—36 (nr. 2; pl. III), 40—41 (nr. 3; pl. III) ?i 46—47 (nr. 4; pl. III). Prima locuintä (nr. 4; pl. V/4), probabil cu incäpere dublä, s-а conturat prin chirpuc ars, la —0,90 m. Bucätile de chirpic ars, masate, erau foarte numeroase, indeosebi in partea centralä a locuintei. Aproape de mijlocul constructiei (m 13; pl. V/4) un bloc de piaträ fasonatä, de forma dreptunghiularä, lung de сса. 2,50 m, separa, ca präg, probabil, cele douä incäperi. Urmele primei locuinte au fost surprinse, la —0,80 m, §i in casetele Fi (coltul sud-vestic) ?i Gi (partea esticä), casete (legate prin problemele care le ridicä de sectiunea D), deschise tocmai pentru a putea preciza prin eie orientarea ?i, eventual, forma locuintei. De$i nivelul chirpicului ars era in ambele casete ($i in portiunea respectivä a sectiunii D) foarte dens si gros (—0,80—1,10 m) nu s-au putut preciza, in mod sigur, prin nivelul lui, nici orientarea, nici, forma locuintei. In unele portiuni, spre marginile locuintei, chirpicul era rävä$it ?i imprä$tiat, depäsind о limitä ce ar putea fi stabilitä conventional pentru peretii locuintei. De altfel, intreaga portiune säpatä in casete ($i in porfiunea respectivä D) a fost, cum s-а amintit, deterioratä de lucräri anterioare. In acelasi strat, gros de 1,50 m, a fost surprins un alt nivei de locuire (1,60—1,80 m), cu bogate urme arheologice. Vestigiile nivelului inferior de locuire, dense, sint concentrate indeosebi in zona locuintei nr. 4, dar ele, dispersate, au fost surprinse si in restül sectiunii §i casetelor Fi $i Gi. Urmele arheologice stau in multe cazuri
