Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
7 SAPATURILE DE LA SINDA! (I) 23 ceput, se constatä cä, in general, pe terasa platoului propriu-zis, cu toatá tendinea de telescopare spre extremitati, grosimea depunerilor arheologice este relativ micä (0,40—0,80 m). Se remarcä u§or cä in unele porti uni ale sectiunii A\, cit si in zoná, apare evident cä stratigrafia a fost deranjatä §i deterioratä de diverse lucräri recente. Astfel, in profilul vestic al secpunii, intre m 14,40—16, säpäturile au degajat urmele unei gropi actuale, adincite pinä la 1,50 m. Urme de gropi similare, efectuate de cäutätorii de ,.comori“ sau militari (intre 1940—1944 platóul a fost punct de observape a unei subunitäp de mitraliori) sint pe intreaga terasä a platoului. In sec(iunea A\ stratui de culturä confine numeroase vestigii arheologice (ceramicä, resturi litice, osteologice, chirpic, melci). In profilul peretelui vestic al sectiunii s-au conturat dar douä locuin(e de suprafa(ä (nr. 1, 2; pl. II/l; V/l, 2) §i о groapä (nr. 1; pl. II/l; IX/1). Dezvelirea integrals a locuinfelor in scopul stabilirii formei $i dimensiunilor nu a fost posibilä intrucit zona din apropierea lor a fost deranjatä de numeroase gropi, säpate in ultimii ani, care au deteriorat stratui de culturä. Prima locuin(ä (nr. 1; pl. II/l; V/l), situatä in mijlocul terasei platoului (m 8—12), о reliefeazä masa densä $i compactä de chirpic ars, cu numeroase amprente de birne, nuiele sau pari. In interiorul masei de chirpic ars s-au gäsit numeroase fragmente ceramice, apar(inind unor vase (amfore, castroane, strächini, cäni, ce$ti), fragmente litice, atipice (gresie) $i osteologice. A doua locuinfä (nr. 2; pl. II/2; V/2), delimitatä tot de masa densä de chirpic ars, a fost spre extremitatea sud-vesticä a secfiunii (m 16—20). Podina ei, situatä la —0,55 m, a fost pu(in arcuitä. Inventarul acestei locuinfe era bogát indeosebi ín ce prive§te ceramica §i osul. Intre resturile osteologice s-а descoperit si un fragment urnán. Groapa (nr. 1; pl. 11/1; IX/1) a apárut la inceputul sectiunii (m 2—3), sub nivelul solului actual, prin conturul ei circular. In forrná de pungá, largä, cu fundul pu(in bombát, groapa a con(inut numeroase fragmente ceramice, chirpic, cenu?ä, resturi osteologice ?i litice, printre care ?i un topor-ciocan din bazalt (pl. XI/1). In stratui de culturä dintre locuinte resturile arheologice sínt mai sporadice $i ele nu sint deosebite celor din locuin(e §i din groapä. Excepte fac, prin prezen(a in sectiune, citeva piese litice prelucrate, unele din silex (pl. X/l, 2), cuar(it (pl. X3, 6) sau bazalt (pl. X/4, 5, 8). In sec(iunea A, care are aceea$i structurä stratigraficä ca Ai, pufinele depuneri arheologice au fost concentrate ре о vaträ dezvelitä in extremitatea vesticä a secfiunii (m 2). Decopertatä sub nivelul solului actual, vatra con(inea, pe lingä cenusä, fragmente ceramice, unele atipice, chirpic. Depunerile din celelalte sectiuni säpate in 1974 au aceea$i structurä geologicä, in aceea?i succesiune stratigraficä, excep(ie sectiunea В §i, partial, secfiunea D. Profilul vestic al sectiunii Аг (pl. II/2) aratä cä stratui de bazä, de prundi?, este suprapus de un altul de marná (1,60—1,70 m). Peste acest
