Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

25

AL. PAPIU ILARIAN IN ISTORIOGRAF1E

189

atenfia cä pentru acest régim legi nu existä, adicä ii lipsesc exact izvoarele sale preferate, cele juridice, cä acest régim se situeazä in domeniul obiceiului §i al arbitrarului“97.

La Papiu istoria socialä stind sub zodia revoiutiei, istoria romänilor transilväneni este dominatä de „figura impunätoare a lui Horea“. Iar „Horea ca simbol inlocuie§te in concepfia istoricä a lui Papiu mitul bunului impärat cu care ne-а familiarizat istoricul ardelean din generatiile epocii iluministe“98.

Capitolul consacrat lui Papiu in lucrarea lui A. Rädufiu se incheie cu aprecierea cä istoria socialä este „numai о parte a acestei istorii nationale (scrise de Papiu — n.n.) dar vádit partea ei cea mai nefericitä“99 100 läsindu-se astfei deschisä calea unor noi cercetäri asupra scrierilor istorice ale lui Papiu.

Tot pentru anul 1973 consemnäm §i aparitia scurtei lucräri Al. Papiu llarian si Academia RomänäTM a lui I. Chindri§. lntr-o posibilä monografie despre Papiu, cartea aceasta de vreo §aptezeci de pagini ar putea fi schifa unui capitol consacrat activitätii lui Papiu in cadrul Academiei.

Anii urmátori nu au mai cunoscut aparitia unor lucräri prea insemnate privitoare la Papiu101.

Aceastä cälätorie pe marginea celor scrise despre Papiu llarian ne dezväluie о personalitate foarte bine rotunjitä ín constiinfa celor care au seris despre el in mai bine de о sutä de ani. Cercetätorii säi au ajuns aproape la un consens, tacit consemnat, in a indemna la cercetarea §i cunoa§terea operei §i viefii lui Papiu.

Apreciat incä din timpul viefii de Hasdeu, care ii dedicä, in 1865, cartea sa loan Vodä cel Cumplit §i de Barifiu, care ii dä räspunsul la discursui de recepfie la Academie, Papiu este elogiat cälduros de V. Babe;?, care a rostit cuvintul funebru la inmormintarea lui.

Personalitatea puternicä §i cu multiple preocupäri a lui Papiu a gäsit totu§i prea pufinä recunoa§tere la generabile urmätoare, nefiind cultivatä de oamenii de culturä romäni.

Incét, Papiu a crescut totusi neintrerupt in con^tiinfa noasträ. De !a intiia biografie scrisä de I. Rafiu la cele citeva pagini scrise de Pärvan, care i§i pästreazä incä valoarea pentru о monografie despre Papiu; de la primul portrét istoriografic infäfisat de Iorga la incercarea de descifrare a concepfiei istorice intreprinsä de acela?i Pärvan; de la opera de editare a scrierilor manuscrise ale lui Papiu inceputä de acad. St. Pascu la istoria istoriografiei románé intoemitä de P. Teodor $i la intiiul studiu a-97 Ibidem, p. 112;

98 Ibidem;

99 Ibidem, p. 114;

100 I. Chindris, Al. Papiu llarian Academia Romána, Comitetul Jude tear, pentru culturä si educatie socialistä al jud. Sälaj, 1973;

101 cf. Em. Cernea, Al. Papiu llarian in Din gindirea politico-juridicä din Románia, Bucuresti, 1974, p. 268; Lucian Boia, Evolufia istoriografiei románé, curspartea I, Bucuresti, 1975, pp. 106—108;